Ziua Naţională a României în Parohia Balta Albă

FOTO 1 DEC. 2018

Sâmbătă, 1 decembrie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, în biserica parohială cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”- Balta Albă, s-a săvârșit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi au fost pomeniți Eroii Neamului Românesc.

Cei prezenți au asistat la oficierea slujbei de Te Deum și au cinstit Ziua Naţională drapelul României, intonând Imnul național și alte cântări patriotice.

La mulți ani români, la mulți ani România!

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță

Reclame

Pelerinaj în județele Giurgiu și Teleorman

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”- Balta Albă, în colaborare cu Agenţia de pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat luni 9 octombrie 2018, un pelerinaj care a inclus vizitarea unei biserici parohiale și a patru mănăstiri din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. În apropierea localității Mihăileşti am poposit în biserica parohială din Drăgănescu, situată pe malul lacului format prin amenajarea râului Argeş.

Despre pictura acestui lăcaş realizată în tempera între anii 1968-1983 de ieromonahul Arsenie Boca, Nichifor Crainic, scria în 1971 „E o lumină de tonuri deschise către lume ca spiritul și chipul Mântuitorului coborât să ne aducă lumina de sus, ce iradiaza din pictura Sfinției Tale. E un stil nou, e o pictura nouă, după viziunea nouă pe care o porți în suflet”.

Pe terenul unde odinioară a funcționat un vechi spital al Comunei Drăgănești – Vlașca, s-a întemeiat Mănăstirea Pantocrator (Atotțiitorul), unde credincioșii s-au închinat moaștelor Sfintei Mironosițe și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena și au admirat pictura realizată în paraclis de către Sorin George Nicolae și Adrian Botea.

Traversând pădurea, pe locul conacului moșierului Capră, ne-am rugat în Mănăstirea Sfânta Treime. La paraclisul Sfântul Ciprian și Iustina, Ion Chiriac, cel mai cunoscut restaurator din ţară al frescelor Cuviosului Pafnutie – Pârvu Zugravul, cunoscut în arta bisericească românească sub numele de Pârvu Mutu, a realizat o adevărată capodoperă de artă – îmbinare între pictura bizantină şi cea românească din secolele XV XVI.

În apropierea Alexandriei, am întâlnit Mănăstirea Adămeşti înfiinţată în anul 1991, din iniţiativa preotului satului şi cu binecuvântarea arhierească a Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, pe atunci Episcop al Argeşului şi Teleormanului. La început ea a luat fiinţă ca mănăstire cu obşte de maici, având-o ca stareţă pe monahia Atanasia Apostol, până în anul 1996, când mănăstirea îşi încetează şi programul liturgic, datorită lipsei de personal şi a condiţiilor necesare existenţei unei obşti monahale.

În anul 2002, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Galaction, mănăstirea şi-a redeschis porţile, dar cu obşte de monahi, fiind aşezat stareţ Preacuviosul Părinte Ieromonah Fanurie Beldiman.

Din anul 2002 şi până în prezent mănăstirea a început să înflorească, aici formându-se o mică obşte de călugări şi s-a reuşit ridicarea bisericii-paraclis cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Ioan Rusul”.

Ultimul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din comuna Siliştea Gumeşti. Organizarea mănăstirii şi popularea ei a fost încredinţată Protos. Antonie Liţă, fost stareţ la mănăstirea Mălăeşti, jud. Prahova.

Mănăstirea funcţionează în clădirile unei unităţi militare dezafectate, dată în folosinţă de Ministerul Apărării Naţionale împreună cu cele 36 ha aflate în incintă. Construcţia clădirilor s-a realizat între anii 1945-1957 şi, după desfiinţarea unităţii militare, a funcţionat aici circa 20 ani un orfelinat pentru 2000 copii.

Prin bunăvoința părintelui stareț, pelerinii au servit masa în trapeza mănăstirii și au primit daruri constând în iconițe și cărți de rugăciuni – ne-a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Intalnirea voluntarilor Referendumului pentru familie din 6 – 7 octombrie 2018

Această prezentare necesită JavaScript.

Vineri, 28 septembrie, la Protoieria Sector 3 Capitala, a avut loc seminarul instruirii voluntarilor pentru informarea romanilor cu privire la Referendumul pentru familie din 6 – 7 octombrie. Discursul a fost tinut de Pr. protopop Busuioc Florin si de doamna Ana Săcrieru.

Ni s-a spus ca in putinele zile care ne-au mai ramas sa ne concentram pe informarea romanilor, caci sunt multi care nu stiu despre Referendum, sa clarificam lucrurile cu cei ce s-au lasat manipulati de mass-media, sa chemam oamenii la vot, prin distribuirea pliantelor, carticelelor referitoare la ideologia de gen, in toate sectoarele, prin lipirea afiselor, pe stalpi, in scari de bloc, atat cat ne este permis. Sa le explicam oamenilor ca scopul nostru este sa le „construim” casa copiilor nostri prin asigurarea unei educatii normale, morale referitoare la casatoria dintre un barbat si o femeie, caci doar ei impreuna pot da nastere de prunci, pot intemeia cu adevarat o familie, familia fiind celula de baza a societatii.

E important sa le zicem, cand suntem provocati, ca nu facem parte din partide politice si sa nu pomenim nimic de LGBT, iar atunci cand suntem intrebati daca suntem contra lor, noi sa spunem ca sustinem familia traditionala. E foarte important sa nu raspundem tot cu violenta, dispret, sa incercam sa ramanem calmi, sa nu incercam sa le schimbam acestora convingerile, valorile, sa nu-i judecam, ci sa-L lasam pe Dumnezeu sa lucreze in inimile lor. Trebuie sa ne axam pe acei 3 milioane de romani care au semnat acum 2 ani jumate pentru acest Referendum si pe toti ceilalti de buna credinta, fara sa ne pierdem nadejdea in Dumnezeu.

La sfarsitul intalnirii, am semnat contractul de voluntariat si am primit materialele necesare desfasurarii activitatii.

Personal, voi vota „DA” la Referendum, pentru ca sustin familia traditionala fara de care eu nu as fi existat. Nimic si nimeni nu poate sa inlocuiasca o mama, un tata, fie ei destul de imperfecti, caci pentru o dezvoltare completa, copilul are nevoie de prezenta, grija atat a mamei, cat si a tatalui.

Ecaterina Petrea

Credincioșii Parohiei Balta Albă, pelerini pe plaiuri muscelene

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat luni 24 septembrie 2018, un pelerinaj în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.

Primul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Trivale , a cărei biserică din lemn a fost ctitorită de Trifan şi Stanca Stăncescu în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Va fi refăcută în timpul domniei lui Matei Basarab, dar între anii 1670 şi 1673, ajunsă în ruină a fost reclădită din piatră şi cărămidă de către Varlaam, mitropolitul Ţării Româneşti.

Ne-am îndreptat către Câmpulung Muscel, unde în 1330 ,Basarab I primul domnitor al Țării Românești și-a stabilit reședința iar domnitorul Vladislav I în1369, a mutat aici capitala de la Curtea de Argeș. Din Câmpulung a plecat în 1521,cel mai vechi document păstrat în limba română, scrisoarea prin care „judeţul”, adică primarul Câmpulungului, boierul Neacşu Lupa, îl informa pe omologul său braşovean, Hanăş Bengner, za (despre) lucrul turcilor, conduşi de Soliman Magnificul.

Biserica Mănăstirii Complexului Voievodal Negru Vodă,aflat într-un amplu proces de restaurare, a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru și reconstruită în întregime, pe aceeaşi temelie şi cu pietrele ctitoriei iniţiale, în 1635, de Matei Basarab. Aici se păstrează moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel prăznuit la 26 iulie dar și cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Ţara Românească, piatra tombală a voievodului Nicolae Alexandru Basarab. Textul săpat pe lespedea funerară consemnează că „În luna noiembrie 16 zile a răposat marele şi singur stăpânitor Domn Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veşnica lui pomenire.”

Ultimul popas duhovnicesc a fost biserica Mănăstirii Nămăiești săpată în stâncă la altitudinea de 765 metri. Biserica are hramurile „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului” şi „Izvorul Tămăduirii” și păstrează Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sf. Ap. şi Evanghelist Luca.

Maica stareță Ana Lucia Nedelea ne-a vorbit despre Maica Mina Hociotă viețuitoare a Mănăstirilor Văratec și Nămăiești, sublocotenent, participantă la primul și al doilea război mondial, decorată de Regele Ferdinand la 7 iulie 1918 cu „Crucea comemorativă“ și distinsă cu Medalia ,,Virtutea Ostășescă“ Clasa I în fața Mausoleului de la Mărășești, cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, alături de alți veterani de război.

Rămân memorabile cuvintele vrednicului de pomenire mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, care i-a alcătuit biografia: „E un exemplu bun de devotament monahal pentru cauza Patriei. Este un exemplu grăitor pentru modul cum şi-a înţeles monahismul românesc misiunea lui spirituală: nu pentru izolare şi individualizare, ci pentru slujirea aproapelui şi a Ţării. În vremuri de linişte s-au bucurat de tihnă şi şi-au împărţit devotamentul între rugăciune şi muncă; în vremuri de restrişte s-au regăsit dintr-odată, laolaltă cu ceilalţi cetăţeni, gata să facă totul pentru libertate, pentru demnitate, pentru independenţă“

Au fost vizitate și următoarele obiective:

  • Muzeul Etnografic al Mănăstirii Nămăeşti o colecţia unică în România, a stareţei Ana Lucia Nedelea de ii şi costume populare româneşti, vechi de peste 150 de ani, din zona Argeşului şi a Târgoviştei.Cuprinde două scene de nuntă, o scenă prezintă viaţa de zi cu zi a satului iar următoarea un altar. Pentru fiecare scenă, stareţa a compus câte o poezie.
  • Casa memorială a marelui poet George Topârceanu (1886 – 1937) care adăposteşte o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare. Privind din ceardac spre frunzele îngălbenite ne-am reamintit versurile:

    ,,S-a ivit pe culme Toamna,
    Zâna melopeelor,
    Spaima florilor şi Doamna
    Cucurbitaceelor…“

  • Mausoleul de la Mateiaș, dedicat Eroilor din Războiul de Întregire Națională (1916 – 1918). Mărturie a curajului ostașilor conduși de Generalul Traian Găiseanu în timpul luptelor desfășurate aici în toamna anului 1916, stau filele scrise în istorie și monumentul ridicat în cinstea lor care te întâmpină cu următorele cuvinte emoționante:

    „Pentru onoarea Patriei și a Drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al Țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune“

Impozantul mausoleu, realizat în perioada 1928 – 1935, din calcar de Albesti, este compus din două corpuri: primul, orizontal, adăpostește osuarul, pe pereții căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuți la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Aici sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români.

În cele două mari săli construite la baza monumentului vizitatorii pot cunoaște contribuția României în prima conflagrație mondială și importanța luptelor din zonă și pot intra în atmosfera momentului prin intermediul dioramei.

„Dedicat Centenarului Anului Marii Uniri, pelerinii au recitat poezii scrise de George Topârceanu, combatant la bătălia de la Turtucaia din anul 1916, iar la Mausoleul de la Mateiaș au intonat cântece patriotice“, ne-a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul, sărbătorit la Parohia Balta Albă

Această prezentare necesită JavaScript.

Biserica Parohiei Balta Albă din Protopopiatul Sector 3 Capitală este singurul locaș de cult din București care are unul dintre ocrotitori pe Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul, sărbătorit de Biserica Ortodoxă în ziua de 13 septembrie.

În ziua hramului, Sfânta Liturghie și slujba Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii locașului de cult au fost săvârșite de către Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

Convertirea și botezul lui Corneliu Sutașul, dimpreună cu toată casa sa, sunt „o încredințare a practicii vechi creștine de a boteza nu numai pe cei care sunt maturi și au primit credința, ci și copiii, pentru că un copil trebuie să crească și cu sufletul, cu virtutea, înțelepciunea. De aceea, această convertire și botezul întregii case sunt un temei și o mărturie pentru botezul pe care îl practicăm noi astăzi. Iată, unul din lucrurile minunate pe care le învățăm din viața Sfântului Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul”, a reliefat PS Părinte Episcop Ieronim în cuvântul de învățătură, informează TRINITAS TV.

La final, pr. paroh Vasile-Cristian Niță de la Parohia Balta Albă din București, a mulțumit ierarhului pentru slujire și binecuvântare. Credincioșii prezenți au primit pachete cu alimente din partea comunității parohiale.

Credincioșii Parohiei Balta Albă, pelerini în Moldova și Bucovina

Această prezentare necesită JavaScript.

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a organizat, în perioada 20-25 august 2018, un pelerinaj în Moldova și Bucovina. După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat la drum cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci din Bușteni.

Pe parcursul itinerariului spiritul-cultural de aprox. 1500 km., s-au înălțat rugăciuni în următoarele locaşuri sfinte:

Mănăstirea Codreanu,Mănăstirea Ciolpani, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Bisericani, Mănăstirea Pângărați, Mănăstirea Durău, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Cămârzani, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Mănăstirea Popăuți, Mănăstirea Agafton, Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Miclăuşeni, Catedrala Mitropolitană Iaşi, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Podul Bulgarului.

Au fost vizitate și următoarele obiective:
Cetatea de Scaun a Sucevei construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, fortificată în secolul al XV-lea de domnitorul Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. Cetatea făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Sala Sfatului Domnesc din cadrul Muzeului de Istorie din Suceava, unde reprezentanţii a şase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice şi diplomatice sunt reuniţi în faţa voievodului Ştefan cel Mare: Ţara Românească, Polonia, Ungaria, Veneţia, Rusia kieveană şi Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în Ţările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al oraşului – stat Veneţia.

O imaginea fidelă a politicii externe a Moldovei a acelei epoci, în care pacea era un timp scurt între două războaie şi din acest motiv foarte preţuită, fiind negociată cu state creştine sau cu otomanii, cu principi catolici şi cu Papa.

Memorialul Ipotești cuprinzând obiectivele muzeale: Casa părintească, Bisericuța familiei Eminovici, Biserica nouă,Muzeul Mihai Eminescu, Biblioteca Națională de Poezie și Casa țărănească de epocă.

Palatul de la Ruginoasa, o clădire de formă pătrată cu un etaj, având cele patru fațade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatră,inaugurat oficial de către domnitorul Cuza, cu prilejul sărbătorilor de Paști din aprilie 1864. În septembrie 1864, sosea din nou la palat, unde a rămas aproape o lună, după promulgarea Legii rurale din 14/26 august 1864, prin care au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii de țărani, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină.

Castelul de la Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza – construit în stil neogotic cu elemente de baroc. Clădirea a fost ridicată la sfârșitul sec. al XIX-lea pe locul unui conac boieresc mai vechi din sec. al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului.

Memorialul Mircești- cuprinde casa construită de Vasile Alecsandri în 1867, declarată monument de arhitectură. Sunt valorificate obiecte de mobilier originale, stampe, tablouri în ulei, fotografii de familie, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediţii de opere, documente privind Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, activitatea diplomatică a scriitorului şi ca membru al Societăţii „Junimea”, aspecte privind creaţia dramatică şi transpunerea ei scenică, diferite obiecte cu valoare memorială (birou, pianină, oglindă, dulap, paturi). Mausoleul din curtea Casei Memoriale, unde se află înmormântați poetul, soția sa Paulina și părinții săi, Vasile și Elena.

Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti ridicat la inițiativa Mitropolitului Pimen Georgescu, ca un altar al jertfelor și biruinței ostașilor noștri. Sfinţirea locului a avut loc în anul 1919, piatra de temelie a fost așezată in 1923, iar sfințirea Altarului și a Mausoleului în 1938.

Pelerinajul a inclus și o croazieră cu vaporașul pe „Marea dintre munți”, cel mai mare lac artificial din România (Izvorul Muntelui), cu un luciu de apă de 3.500 de hectare şi cu o lungime de 35-40 de km, amenajat în spatele unui baraj de greutate (Barajul Bicaz) întrecut doar de cel de la Porţile de Fier I.

Pelerinii au participat la slujbele de seară și la Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirile Durău și Miclăuşeni, s-au cântat pricesne în sfintele locașuri, iar la obiectivele culturale au fost recitate poezii de Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri, s-au intonat cântece patriotice și s-a amintit despre rolul clericilor ortodocşi în procesul de unificare a Statului Român cu ocazia Anului Omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, ne-a spus părintele paroh Vasile Cristian Niță.