Parohia Balta Albă – Pelerinaj în Dobrogea

Această prezentare necesită JavaScript.

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă, Protopopiatul Sector 3 Capitală, a organizat în perioada 29-31 mai 2018 un pelerinaj în Dobrogea.

Pelerinii şi-au plecat genunchi, rugându-se Domnului, Prea Curatei Sale Maici şi Tuturor Sfinţilor în următoarele locaşuri sfinte: Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei, Mănăstirea Sfântul Apostol Filip, Mănăstirea Techirghiol, Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa, Mănăstirea Saon, Mănăstirea Cocoş, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cerbu.

Traversând fluviul Dunărea, s-a admirat silueta zveltă a podului proiectat și construit între anii 1890-1895, sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny. În acea perioadă, cu 4.088 m., era cel mai mare complex de poduri din Europa şi al treilea ca lungime din lume.

În localitatea Adamclisi, pelerinii au întâlnit Trophaeum Traiani, monumentul triumfal ridicat între anii 106-109 din porunca împăratului Traian, în amintirea luptelor purtate pe aceste meleaguri, cu vitejii daci.

Miercuri 30 mai, timp de 6 ore s-a călătorit cu nava Camena, pe canale secundare, prin natura şi flora unică a Deltei Dunării. Formându-se la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, cu o suprafață de aproximativ 5050 km pătrați, Delta Dunării se situează pe locul secund în Europa, după Delta Volgăi.

La Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării din Tulcea, am avut posibilitatea de a cunoaște păsările declarate monumente ale naturii, speciile de animale rare protejate la nivel național și european, speciile dispărute din spațiul deltaic și dobrogean, speciile nou pătrunse în fauna deltei, dar și aspecte din viața lor prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de vizitare.

Acvariul prezintă o colecție formată din 24 specii de pești indigeni întâlniți în Delta Dunării și Marea Neagră, 23 specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia, dar și sturioni, considerați a fi printre cei mai primitivi pești ce mai trăiesc azi pe glob, și anghile, cunoscute datorită particularității reproducerii lor biologice.

În ultima zi a pelerinajului, nu departe de Noviodunum (Isaccea de azi) ne-am oprit la basilica paleocreștină Niculițel, monument unic de arhitectură în Europa.

Valoarea ei constă în cripta aşezată sub sfântul altar, unde într-o raclă se găseau moaştele a patru martiri. Pe pereţi se găsesc două inscripţii, dintre care una redă numele sfinţilor prăznuiţi la 4 iunie: Zotticos, Attalos, Kamasis şi Filippos, ce au pătimit pentru credinţa în Hristos în timpul marii persecuţii a lui Diocleţian prin anii 303-304.

„Participanții, provenind din zone diferite ale țării: București, Borșa, Brașov, Călărași, Cosâmbești, Piatra Neamț, au mărturisit că au trăit momente deosebite, primind, binecuvântarea Domnului și a sfinților pe pământul apostolic al Dobrogei și au fost foarte mulțumiți de acest pelerinaj organizat prin Agenția de pelerinaje BASILICA Travel”, a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Reclame

Ziua Eroilor la Parohia Balta Albă

Jertfa de vieţi plătite de Poporul Român în prima mare conflagraţie mondială se ridică la aproximativ 985.000 de oameni, morţi pe câmpul de luptă, în spatele frontului, în spitale din rândul răniţilor sau bolnavilor şi în teritoriile ocupate de armatele Puterilor Centrale.

La această cifră se adaugă cei 75.491 de invalizi de război ca urmare a rănilor din cursul luptelor. Prin comparaţie, cei ce şi-au sacrificat viaţa în slujba idealului unităţii statale depline reprezintă 33% din totalul efectivului mobilizat din România, în timp ce pentru alte state membre ale Antantei aceste cifre se ridicau la 10,66 % (Marea Britanie), 17,48 % (Rusia) şi 18,29 % (Franţa), din efectivele mobilizate.

De aceea, pentru supravieţuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariţia Decretului-lege nr. 1693/ 4 mai 1920 – care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înalţării Domnului Iisus Hristos – România devenind cu acest prilej primul Stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.

Astfel, aceasta dată a fost decretată sărbătoare naţională a Poporului Român, iar un rol important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (înfiinţată în 1919) şi transformată ulterior, in 1927, in Societatea „Cultul Eroilor”.

Datorită acestei organizaţii, aflată sub Înaltul patronaj al Patriarhului Miron Cristea şi al Reginei Maria, în anul 1923 s-a inaugurat şi Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial in faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol.

Societatea „Cultul Eroilor” care, de la 1 august 1940, s-a numit „Aşezământul Naţional Regina Maria”, a avut o activitate prodigioasă. Pornind de la sentimentul patriotic şi civic de cinstire a actelor de eroism naţional, manifestat prin oficializarea Zilei Eroilor, în anii interbelici s-au construit numeroase monumente şi plăci comemorative în aproape toate localităţile Ţării.

Amintirea Eroilor nu a a fost uitată nici de elevii Colegiului Tehnic Anghel Saligny, ce au venit într-un număr mare însoțiți de doamnelor profesor Oana Silvia Cioabă și Elena Bădiță în biserica cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”.

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță

O zi în familie

Cu ocazia zilei internaționale a familiei, Parohia Balta Albă a oferit copiilor de la Centrul de copii Pinocchio, sectorul 3, „O zi în familie”, invitându-i pe aceștia la McDonald’s, la o petrecere în cinstea lor. Tinerii din Parohie au încercat să îi facă pe micuți sa se simtă ca într-o familie, povestind diverse întâmplări din viața lor.

Pr. Cătălin Ionuț Grumeza

Pelerinaj în Eparhia Sloboziei și Călărașilor

Această prezentare necesită JavaScript.

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, în colaborare cu Agenţia de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat joi 3 mai 2018  un pelerinaj la Sfinte Mănăstiri din judeţul Ialomiţa.

Primul popas duhovnicesc a fost în localitatea Chiroiu- Ungureni la Mănăstirea Buna Vestire din Bărăganul ialomiţean, unde s-a participat la Dumnezeiasca Liturghie.

Într-un loc plin de istorie, pe malul stâng al râului Ialomița, în apropierea Piscului Crăsanilor, unde în urma descoperirilor arheologice, savantul Vasile Pârvan în celebra sa lucrare, Getica, a admis că, s-a aflat cetatea getica Helis, capitala regatului lui Dromihete, s-a ridicat Mănăstirea Balaciu.

Aici pelerinii au fost întâmpinați de părintele stareț Serafim Rotaru, care a prezentat istoricul așezământului monahal și a transmis indemnuri duhovnicești.
În municipiul Slobozia, s-a vizitat Muzeul Național al Agriculturii, singurul de acest fel din România. Are ca obiect de activitate, istoria agriculturii, antropologia agrară și arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul țării.

Fiecare obiect expus în muzeu este înțeles ca parte a unui context istoric, economic, social, cultural, religios, și este readus la viață printr-o mare diversitate de procedee și tehnici muzeologice.

Din Colecțiile reprezentative fac parte peste 13.300 de piese, printre care: unelte, mașini agricole și instalații de arheologie industrială; mijloace de transport (vagoane, căruțe); bunuri cu valoare etnografică (unelte, obiecte de uz casnic, mobilier, ceramică, textile, îmbrăcăminte, piese de harnașament, obiecte de cult, măști, fotografii); bunuri istorice și documente (obiecte, documente scrise și iconografice importante pentru agricultura românească, medalii, decorațiuni); bunuri cu semnificații artistice și religioase (opere de artă, obiecte de cult).

Situată în curtea muzeului, biserica de lemn adusă din localitatea Poiana, este un monument istoric și de arhitectură ce datează din anul 1737.

În Catedrala Episcopală Înălţarea Domnului din Slobozia, sfințită la 21 septembrie 2014 de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de 14 ierarhi, au fost cinstite după cuviință moaştele sfinţilor Emilian şi Dasie din Durostor, precum şi ale sfântului ierarh martir Teodosie al II-lea, mitropolitul Moldovei, de la Mânăstirea Brazi.

La finalul călătoriei duhovnicești, au fost înălțate rugăciuni în biserica închinată Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil, zidită pe o moșie primită de postelnicul Enache Caragea, de la domnitorul Alexandru Iliaș, in anul 1616.

Pentru a lucra pământul, sunt adusi mai mulți robi, cu această ocazie, ei fiind scutiți de toate dările. De la „slobozirea” acestora, și-a luat și localitatea numele actual, anume Slobozia.

Voievodul Matei Basarab (1632-1654), domn al Țării Românești, renumit pentru numărul însemnat de ctitorii, reface în întregime biserica și incinta după cutremurele din anul 1627.

În perioada comunistă, mănăstirea este desființată, devenind biserica de mir.

Prin hotărârea Sfântului Sinod, în toamna anului 1993, a fost înființată Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu sediul la Slobozia.

La 6 februarie 1994, aici a avut loc întronizarea Preasfințitului Nifon, ca primul episcop al Sloboziei și Călărașilor.

Acest pelerinaj se înscrie în tematica anului 2018, declarat de Patriarhia Română, „Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță

Discuții tematice în cadrul parohiei, în perioada 15.04 – 06.05 2018

Vă invitam la o serie de discuții tematice, în cadrul parohiei, începând cu data de 15 aprilie 2018. Subiectele vor fi prezentate de Părintele Cătălin Grumeza, dar și de tineri ce fac parte din parohie.

15 Aprilie, ora 17:00
Rolul Bisericii Ortodoxe Române în păstrarea credinței și identității de neam
Pr. Cătălin Grumeza

22 Aprilie, ora 19:00
Tehnologia, efecte pozitive și negative
Alina Gabriela Țabrea

29 Aprilie, ora 17:00
Bunele maniere în Sfânta Biserică
Nicolae Răzvan Pană

6 Mai, ora 17:00
Atenția în secolul 21
Dan Ionescu

print afis.jpg

Elevii Colegiului Tehnic ,,Dimitrie Leonida” la Parohia Balta Albă

„Să vă cinstiți și să vă iubiți părinții”, „să vă respectați profesorii”, „să fiți cuminți și cei mai buni la învățătură”, „luați-vă repere înalte și pline de bunătate”, „stați drepți în fața tentațiilor” au fost câteva din îndemnurile pe care părintele paroh Vasile-Cristian Niță, le-a adresat marți 27 și joi 29 martie 2018, unui număr de 70 de elevi, însoțiți de domnul Dragoș Stan, profesor de Religie la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida.

Astăzi, Biserica, Școala şi Familia trebuie să conlucreze mai mult în vederea realizării unei educaţii integrale, ştiinţifice şi spirituale, profesionale şi morale, în special pentru creşterea copiilor şi a tinerilor noştri în dreapta credinţă, în iubire de aproapele şi în sfinţenie.

Prin purtarea de grijă a membrilor Consiliului și Comitetului Parohial, elevii au primit cărți de rugăciuni.

 

Unirea Basarabiei cu România sărbătorită la Parohia Balta Albă

În biserica parohială cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă a fost oficiată slujba de Te Deum, Trisaghion pentru membrii Sfatului Țării, care au votat Unirea Basarabiei cu România și pentru toți susținătorii acestui act istoric şi au fost intonate cântece patriotice.

Unirea Basarabiei cu România avut loc la 27 martie 1918 şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

 

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță