Pelerinaj în județele Giurgiu și Teleorman

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”- Balta Albă, în colaborare cu Agenţia de pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat luni 9 octombrie 2018, un pelerinaj care a inclus vizitarea unei biserici parohiale și a patru mănăstiri din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. În apropierea localității Mihăileşti am poposit în biserica parohială din Drăgănescu, situată pe malul lacului format prin amenajarea râului Argeş.

Despre pictura acestui lăcaş realizată în tempera între anii 1968-1983 de ieromonahul Arsenie Boca, Nichifor Crainic, scria în 1971 „E o lumină de tonuri deschise către lume ca spiritul și chipul Mântuitorului coborât să ne aducă lumina de sus, ce iradiaza din pictura Sfinției Tale. E un stil nou, e o pictura nouă, după viziunea nouă pe care o porți în suflet”.

Pe terenul unde odinioară a funcționat un vechi spital al Comunei Drăgănești – Vlașca, s-a întemeiat Mănăstirea Pantocrator (Atotțiitorul), unde credincioșii s-au închinat moaștelor Sfintei Mironosițe și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena și au admirat pictura realizată în paraclis de către Sorin George Nicolae și Adrian Botea.

Traversând pădurea, pe locul conacului moșierului Capră, ne-am rugat în Mănăstirea Sfânta Treime. La paraclisul Sfântul Ciprian și Iustina, Ion Chiriac, cel mai cunoscut restaurator din ţară al frescelor Cuviosului Pafnutie – Pârvu Zugravul, cunoscut în arta bisericească românească sub numele de Pârvu Mutu, a realizat o adevărată capodoperă de artă – îmbinare între pictura bizantină şi cea românească din secolele XV XVI.

În apropierea Alexandriei, am întâlnit Mănăstirea Adămeşti înfiinţată în anul 1991, din iniţiativa preotului satului şi cu binecuvântarea arhierească a Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, pe atunci Episcop al Argeşului şi Teleormanului. La început ea a luat fiinţă ca mănăstire cu obşte de maici, având-o ca stareţă pe monahia Atanasia Apostol, până în anul 1996, când mănăstirea îşi încetează şi programul liturgic, datorită lipsei de personal şi a condiţiilor necesare existenţei unei obşti monahale.

În anul 2002, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Galaction, mănăstirea şi-a redeschis porţile, dar cu obşte de monahi, fiind aşezat stareţ Preacuviosul Părinte Ieromonah Fanurie Beldiman.

Din anul 2002 şi până în prezent mănăstirea a început să înflorească, aici formându-se o mică obşte de călugări şi s-a reuşit ridicarea bisericii-paraclis cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Ioan Rusul”.

Ultimul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din comuna Siliştea Gumeşti. Organizarea mănăstirii şi popularea ei a fost încredinţată Protos. Antonie Liţă, fost stareţ la mănăstirea Mălăeşti, jud. Prahova.

Mănăstirea funcţionează în clădirile unei unităţi militare dezafectate, dată în folosinţă de Ministerul Apărării Naţionale împreună cu cele 36 ha aflate în incintă. Construcţia clădirilor s-a realizat între anii 1945-1957 şi, după desfiinţarea unităţii militare, a funcţionat aici circa 20 ani un orfelinat pentru 2000 copii.

Prin bunăvoința părintelui stareț, pelerinii au servit masa în trapeza mănăstirii și au primit daruri constând în iconițe și cărți de rugăciuni – ne-a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Reclame

Intalnirea voluntarilor Referendumului pentru familie din 6 – 7 octombrie 2018

Această prezentare necesită JavaScript.

Vineri, 28 septembrie, la Protoieria Sector 3 Capitala, a avut loc seminarul instruirii voluntarilor pentru informarea romanilor cu privire la Referendumul pentru familie din 6 – 7 octombrie. Discursul a fost tinut de Pr. protopop Busuioc Florin si de doamna Ana Săcrieru.

Ni s-a spus ca in putinele zile care ne-au mai ramas sa ne concentram pe informarea romanilor, caci sunt multi care nu stiu despre Referendum, sa clarificam lucrurile cu cei ce s-au lasat manipulati de mass-media, sa chemam oamenii la vot, prin distribuirea pliantelor, carticelelor referitoare la ideologia de gen, in toate sectoarele, prin lipirea afiselor, pe stalpi, in scari de bloc, atat cat ne este permis. Sa le explicam oamenilor ca scopul nostru este sa le „construim” casa copiilor nostri prin asigurarea unei educatii normale, morale referitoare la casatoria dintre un barbat si o femeie, caci doar ei impreuna pot da nastere de prunci, pot intemeia cu adevarat o familie, familia fiind celula de baza a societatii.

E important sa le zicem, cand suntem provocati, ca nu facem parte din partide politice si sa nu pomenim nimic de LGBT, iar atunci cand suntem intrebati daca suntem contra lor, noi sa spunem ca sustinem familia traditionala. E foarte important sa nu raspundem tot cu violenta, dispret, sa incercam sa ramanem calmi, sa nu incercam sa le schimbam acestora convingerile, valorile, sa nu-i judecam, ci sa-L lasam pe Dumnezeu sa lucreze in inimile lor. Trebuie sa ne axam pe acei 3 milioane de romani care au semnat acum 2 ani jumate pentru acest Referendum si pe toti ceilalti de buna credinta, fara sa ne pierdem nadejdea in Dumnezeu.

La sfarsitul intalnirii, am semnat contractul de voluntariat si am primit materialele necesare desfasurarii activitatii.

Personal, voi vota „DA” la Referendum, pentru ca sustin familia traditionala fara de care eu nu as fi existat. Nimic si nimeni nu poate sa inlocuiasca o mama, un tata, fie ei destul de imperfecti, caci pentru o dezvoltare completa, copilul are nevoie de prezenta, grija atat a mamei, cat si a tatalui.

Ecaterina Petrea

Credincioșii Parohiei Balta Albă, pelerini pe plaiuri muscelene

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat luni 24 septembrie 2018, un pelerinaj în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.

Primul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Trivale , a cărei biserică din lemn a fost ctitorită de Trifan şi Stanca Stăncescu în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Va fi refăcută în timpul domniei lui Matei Basarab, dar între anii 1670 şi 1673, ajunsă în ruină a fost reclădită din piatră şi cărămidă de către Varlaam, mitropolitul Ţării Româneşti.

Ne-am îndreptat către Câmpulung Muscel, unde în 1330 ,Basarab I primul domnitor al Țării Românești și-a stabilit reședința iar domnitorul Vladislav I în1369, a mutat aici capitala de la Curtea de Argeș. Din Câmpulung a plecat în 1521,cel mai vechi document păstrat în limba română, scrisoarea prin care „judeţul”, adică primarul Câmpulungului, boierul Neacşu Lupa, îl informa pe omologul său braşovean, Hanăş Bengner, za (despre) lucrul turcilor, conduşi de Soliman Magnificul.

Biserica Mănăstirii Complexului Voievodal Negru Vodă,aflat într-un amplu proces de restaurare, a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru și reconstruită în întregime, pe aceeaşi temelie şi cu pietrele ctitoriei iniţiale, în 1635, de Matei Basarab. Aici se păstrează moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel prăznuit la 26 iulie dar și cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Ţara Românească, piatra tombală a voievodului Nicolae Alexandru Basarab. Textul săpat pe lespedea funerară consemnează că „În luna noiembrie 16 zile a răposat marele şi singur stăpânitor Domn Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veşnica lui pomenire.”

Ultimul popas duhovnicesc a fost biserica Mănăstirii Nămăiești săpată în stâncă la altitudinea de 765 metri. Biserica are hramurile „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului” şi „Izvorul Tămăduirii” și păstrează Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sf. Ap. şi Evanghelist Luca.

Maica stareță Ana Lucia Nedelea ne-a vorbit despre Maica Mina Hociotă viețuitoare a Mănăstirilor Văratec și Nămăiești, sublocotenent, participantă la primul și al doilea război mondial, decorată de Regele Ferdinand la 7 iulie 1918 cu „Crucea comemorativă“ și distinsă cu Medalia ,,Virtutea Ostășescă“ Clasa I în fața Mausoleului de la Mărășești, cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, alături de alți veterani de război.

Rămân memorabile cuvintele vrednicului de pomenire mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, care i-a alcătuit biografia: „E un exemplu bun de devotament monahal pentru cauza Patriei. Este un exemplu grăitor pentru modul cum şi-a înţeles monahismul românesc misiunea lui spirituală: nu pentru izolare şi individualizare, ci pentru slujirea aproapelui şi a Ţării. În vremuri de linişte s-au bucurat de tihnă şi şi-au împărţit devotamentul între rugăciune şi muncă; în vremuri de restrişte s-au regăsit dintr-odată, laolaltă cu ceilalţi cetăţeni, gata să facă totul pentru libertate, pentru demnitate, pentru independenţă“

Au fost vizitate și următoarele obiective:

  • Muzeul Etnografic al Mănăstirii Nămăeşti o colecţia unică în România, a stareţei Ana Lucia Nedelea de ii şi costume populare româneşti, vechi de peste 150 de ani, din zona Argeşului şi a Târgoviştei.Cuprinde două scene de nuntă, o scenă prezintă viaţa de zi cu zi a satului iar următoarea un altar. Pentru fiecare scenă, stareţa a compus câte o poezie.
  • Casa memorială a marelui poet George Topârceanu (1886 – 1937) care adăposteşte o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare. Privind din ceardac spre frunzele îngălbenite ne-am reamintit versurile:

    ,,S-a ivit pe culme Toamna,
    Zâna melopeelor,
    Spaima florilor şi Doamna
    Cucurbitaceelor…“

  • Mausoleul de la Mateiaș, dedicat Eroilor din Războiul de Întregire Națională (1916 – 1918). Mărturie a curajului ostașilor conduși de Generalul Traian Găiseanu în timpul luptelor desfășurate aici în toamna anului 1916, stau filele scrise în istorie și monumentul ridicat în cinstea lor care te întâmpină cu următorele cuvinte emoționante:

    „Pentru onoarea Patriei și a Drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al Țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune“

Impozantul mausoleu, realizat în perioada 1928 – 1935, din calcar de Albesti, este compus din două corpuri: primul, orizontal, adăpostește osuarul, pe pereții căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuți la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Aici sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români.

În cele două mari săli construite la baza monumentului vizitatorii pot cunoaște contribuția României în prima conflagrație mondială și importanța luptelor din zonă și pot intra în atmosfera momentului prin intermediul dioramei.

„Dedicat Centenarului Anului Marii Uniri, pelerinii au recitat poezii scrise de George Topârceanu, combatant la bătălia de la Turtucaia din anul 1916, iar la Mausoleul de la Mateiaș au intonat cântece patriotice“, ne-a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.