Ziua Naţională a României

Miercuri, 1 decembrie 2021, în biserica parohială cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” – Balta Albă, au fost pomeniţi Eroii Neamului Românesc, care au înfăptuit unitatea naţională a românilor din anul 1918 şi a fost oficiată slujba de Te Deum.

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta, la 1 decembrie 1918, rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.

Pentru a scoate în evidenţă una dintre valenţele care contribuie la păstrarea identităţii naţionale – arborarea drapelului naţional, în propria locuinţă – au fost oferite participanţilor steguleţe cu tricolorul României şi au fost intonate cântece patriotice.

La mulți ani Români, la mulți ani România!

Pr. Paroh Vasile-Cristian Niță

Parohia Balta Albă din Capitală a oferit burse de studiu în valoare de 12.000 lei

Parohia Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală  a desemnat pe cei 12 beneficiari ai Bursei parohiale „Sfinții Petru Apostolul și Corneliu Sutașul”, repartizați după cum urmează: la categoria elevi de liceu, 10 bursieri cu medii între 9,97 și 8,50, iar la categoria studenţi, 2 bursieri cu mediile 9,57, respectiv 8,96.

Începând cu anul școlar 2017/2018, cu Înalta Binecuvântare a Preafericitului Părinte  Patriarh Daniel, Parohia Balta Albă, a acordat burse în valoare totală de 38.000 lei, unui număr de 38 elevi şi studenţi cu performanțe școlare foarte bune, dar cu situații familiale dificile și resurse financiare modeste.

La Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, după săvârșirea Sfintei Liturghii, părintele paroh Vasile-Cristian Niță, a înmânat bursele, mulţumind sponsorilor pentru generozitatea și consecvența cu care susțin speranța acestor tineri, ca, prin înţelepciune, viaţă  bună şi dreaptă credinţă, să fie bucurie şi mângâiere părinţilor lor şi întărire Bisericii noastre Ortodoxe.

Părintele Gheorghe Pescaru, pomenit la şase ani de la trecerea sa în veşnicie

Părintele Gheorghe Pescaru, a fost pomenit luni 8 noiembrie 2021, la şase ani de la trecerea sa la Domnul. Slujba a fost săvârşită în biserica Parohiei Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Corneliu Sutaşul – Balta Albă din Bucureşti.

La sfârșitul slujbelor de pomenire a celor răposați, după ce preotul face apolisul, rostește formula introductivă „Întru fericită adormire…” și se cântă  imnul „Veșnica pomenire” de trei ori. 

Prin cântarea „Veșnica pomenire” ne rugăm lui Dumnezeu ca, pe de o parte, El să-și aducă pururea aminte de cel mort întru Împărăția Cerurilor, iar pe de alta, cei vii sunt îndemnați să păstreze neîntreruptă legătura spirituală cu cel răposat, să nu-l dea uitării, ci să-l pomenească neîncetat în rugăciunile lor.

Pr. Paroh Vasile-Cristian Niță

Credincioșii Parohiei Balta Albă  pelerini pe plaiuri argeșene

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat joi 23 septembrie 2021, un pelerinaj în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.

Primul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Trivale, a cărei biserică din lemn a fost ctitorită de Trifan şi Stanca Stăncescu în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Va fi refăcută în timpul domniei lui Matei Basarab, dar între anii 1670 şi 1673, ajunsă în ruină a fost reclădită din piatră şi cărămidă de către Varlaam, mitropolitul Ţării Româneşti. 

Ne-am îndreptat către Câmpulung Muscel, unde în 1330, Basarab I primul domnitor al Țării Românești și-a stabilit reședința, iar domnitorul Vladislav I în 1369, a mutat aici capitala de la Curtea de Argeș. În urmă cu o jumătate de mileniu, din Câmpulung a plecat în 1521, cel mai vechi document păstrat în limba română, scrisoarea prin care „judeţul“, adică primarul Câmpulungului, boierul Neacşu Lupa, îl informa pe omologul său braşovean, Hanăş Bengner, za (despre) lucrul turcilor, conduşi de Soliman Magnificul.

Biserica Mănăstirii Complexului Voievodal Negru Vodă a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru și reconstruită în întregime, pe aceeaşi temelie şi cu pietrele ctitoriei iniţiale, în 1635, de Matei Basarab. Aici se păstrează moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel prăznuit la 26 iulie, dar și cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Ţara Românească, piatra tombală a voievodului Nicolae Alexandru Basarab. Textul săpat pe lespedea funerară consemnează că „Luna noembrie în 16 zile s-a pristăvit marele şi singurul stăpânitor Domnitor Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veşnica lui pomenire.”

Pelerinii s-au rugat și pentru sufletul părintelui stareț Serafim Caiea, mutat la  Domnul pe 9 iunie 2020, care se odihnește în curtea mânăstirii, lângă bunicul său, ieromonahul Ghenadie Jitaru.

Ultimul popas duhovnicesc a fost biserica Mănăstirii Nămăiești săpată în stâncă la altitudinea de 765 metri. Biserica are hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ şi „Izvorul Tămăduirii“ și păstrează Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sf. Ap. şi Evanghelist Luca.

Au fost vizitate și următoarele obiective:

Castrul de la „Jidova“ – Câmpulung este unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană, iar cercetările arheologice susţinute, dublate de ample lucrări de restaurare şi consolidare, constituie un model de consecvenţă şi reuşită în încercarea de a ne apropia mai mult de monumentele antichităţii. 

Aici, în muzeul de sit în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor, locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor, dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum. 

De la „Jidova“ provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba de o trupă auxiliară alcătuită din luptători originari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum.

Casa memorială a marelui poet George Topârceanu (1886 – 1937) care adăposteşte o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare. Privind din ceardac spre frunzele îngălbenite ne-am reamintit versurile:

„Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.“,

Mausoleul de la Mateiaș, dedicat Eroilor din Războiul de Întregire Națională (1916 – 1918). Realizat în perioada 1928 – 1935, din calcar de Albești, este compus din două corpuri: primul, orizontal, adăpostește osuarul, pe pereții căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuți la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Aici sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români. 

„Principalele motive pentru care oamenii aleg să meargă în pelerinaj sunt: dorința de a ajunge la locurile sfinte, de a mulțumi pentru binefacerile primite, de a solicita ajutor în încercările vieții și de a atinge moaștele sfinților pentru a-și intensifica credința în Dumnezeu“, ne-a comunicat părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Sărbătoarea Sfântului Sfințit Mucenic Corneliu Sutaşul

Biserica Parohiei Balta Albă, singurul lăcaş de cult din Capitală închinat Sfântului Sfințit Mucenic Corneliu Sutaşul, şi-a sărbătorit hramul istoric pe 13 septembrie.

Sărbătoarea Sfântului care ocrotește parohia de la înființare, din anul 1938, a început duminică seara, când a fost oficiată slujba Vecerniei, a Litiei şi Acatistul Sfântului.

În ziua praznicului a fost săvârşită slujba Utreniei, Dumnezeiasca Liturghie şi Parastasul pentru ctitorii, slujitorii și binefăcătorii trecuţi la Domnul.

Cu prilejul sărbătoririi hramului, prin contribuţia membrilor Consiliului, a Comitetului  Parohial şi a enoriaşilor, au fost oferite 200 de pachete cu hrană, persoanelor defavorizate. 

Sfânta Scriptură îl prezintă pe sutașul Corneliu, în Faptele Sfinţilor Apostoli, capitolul 10, ca fiind un bărbat cucernic şi temător de Dumnezeu din Cezareea Palestinei, conducător a peste o sută de soldaţi romani în cohorta Italica. Deşi făcea parte din trupele de ocupaţie romane, Corneliu nu a fost un asupritor, ci „făcea multe milostenii poporului şi se ruga lui Dumnezeu totdeauna“, împreună cu toţi cei din casa lui. Sfântul Simeon Metafrastul spune despre Corneliu că „fiind în întunericul necredinţei, avea lucrările, luminii şi, deşi era păgân, a vieţuit ca un creştin, şi pe Hristos, pe care nu-L ştia, prin milostenii Îl cinstea“.

Pr. Paroh Vasile-Cristian Niță

Program liturgic în perioada sărbătorii Sfântului Corneliu Sutașul

Drept măritorilor creştini,        

Biserica Ortodoxă prăznuieşte la 13 septembrie, pe Sfântul Sfinţit Mucenic Corneliu Sutaşul, primul dintre păgâni care s-a convertit la credinţa în Hristos, primind botezul din mâinile Sfântului Apostol Petru.

Singura biserică din Capitală avându-l ocrotitor, a fost ridicată în anul 1939 din iniţiativa preotului Dumitru Popovici şi a primarului comunei suburbane Dudeşti-Cioplea, Constantin C. Brânzoi.

Este situată la intersecţia Bulevardului Basarabia cu Bulevardul Nicolae Grigorescu – zona Diham.

DUMINICĂ 12 SEPTEMBRIE 2021

Ora 17 – Vecernia, Litia,

             Acatistul Sfântului Sfinţit Mucenic Corneliu Sutaşul

LUNI  13 SEPTEMBRIE 2021

Pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Corneliu Sutaşul

Ora 08 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie, 

             Slujba Parastasului pentru ctitorii, ostenitorii şi binefăcătorii Sfântului Locaş adormiţi întru Domnul.

Ora 17 – Vecernia, Litia, Acatistul Sfintei Cruci

Vă aşteptăm, ca în fiecare an, să îl cinstim în ziua sa de prăznuire, pe Sfântul Sfinţit Mucenic Corneliu Sutaşul, părintele şi ocrotitorul nostru, care de atâtea ori în nevoi şi în necazuri, a mijlocit pe lângă Bunul Dumnezeu pentru noi, pururea rugători la icoana sa. 

Paroh
Pr. Vasile-Cristian Niţă

Pelerini pe meleaguri vlăscene

Cu prilejul „Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi comemorativ al celor adormiţi în Domnul“, un grup de 50 de enoriași ai Parohiei „Adormirea Maicii Domnului“ și „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a participat joi 2 septembrie 2021, la un pelerinaj organizat prin BASILICA Travel, la așeză­minte monahale din Episcopia Giurgiului. 

Pașii pelerinilor bucureșteni s-au îndreptat mai întâi spre reședința fostului județ Vlașca, unde au vizitat Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, datând din anul 1852 și Mănăstirea Sfântul Nicolae care a fost până în anul 1830 geamie.

Fostului locaş de cult mahomedan, în formă de patrulater i se va adăuga un altar odată cu eliberarea Giurgiului de sub turci şi restituirea fostei raiale către Ţara Românească.

Călătoria duhovnicească a continuat la Mănăstirea Delta Neajlovului, unde se află o biserică din lemn, construită în stil maramureșean, și o nouă biserică din zid și la Mănăstirea Comana, ctitorie a voievodului Vlad Țepeș, unde este amenajat un muzeu al așeză­mântului monahal, precum și Mausoleul Eroilor căzuți pe câmpurile de luptă din  zona Comana-Neajlov în noiembrie-decembrie 1916, când ostașii români s-au opus armatelor comandate de feldmareșalul von Mackensen, în înaintarea rapidă a acestora de ocupare a Bucureștilor.

Plimbarea cu vaporașul și trenulețul, a oferit pelerinilor prilejul de a explora fascinanta Deltă a Neajlovului, cu o suprafață de circa 1100 ha de zonă mlăștinoasă, alimentată de râul Neajlov, un colț de rai,ce ocrotește mii de viețuitoare.

Delta face parte din Parcul Natural Comana și este considerată cea mai mare zonă umedă din sudul României și care ocupă locul doi din țară ca biodiversitate după Rezervația Biosferei Delta Dunării. 

La Mănăstirea Sfântul Ierarh Nicolae, pelerinii au participat la Dumnezeiasca Liturghie, în cele patru lăcașuri au cinstit sfintele moaște și au primit informații despre obiectivele vizitate, ne-a comunicat părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

La final, pelerinii, oaspeți ai Resortului Casa Comana s-au bucurat de priveliștea minunată a lacului Comana de pe terasa și pontonul restaurantului, în timp ce au gustat din specialitățile regăsite în meniu, într-o atmosferă relaxantă și confortabilă.

Credincioși ai Parohiei Balta Albă, pelerini în Moldova şi Bucovina

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj BASILICA TRAVEL, a organizat în perioada 16-21 august 2021, un pelerinaj în Moldova şi Bucovina. 

Pelerinii şi-au plecat genunchi, rugându-se Domnului, Prea Curatei Sale Maici şi Sfinţilor în  următoarele lăcaşuri: Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Izvorul Mureşului, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Almaș, Mănăstirea Horaița, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Solca, Biserica din Arbore, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Mănăstirea Zosin, Mănăstirea Coșula, Catedrala Mitropolitană Iaşi, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetăţuia.

Au fost admirate şi vizitate obiectivele:

Cheile lungi de peste 5 km, supranumite și poarta dintre Moldova si Transilvania, ce fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, sculptate natural de râul Bicaz, au dat naștere unor peisaje spectaculoase și impresionează prin prezența pereților verticali monumentali cu o înălțime de până la 500 m. 

Un alt punct de interes al Parcului ,este Lacul Roșu, cel mai mare lac de baraj natural din țară, format în 1838 prin prăbușirea unui versant în pârâul Roșu, în urma unui cutremur cu magnitudinea 6,9 de grade pe scara Richter. 

Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcţionează în vechea casă a familiei scriitorului de la Humuleşti, jud. Neamţ. Încă de la înfiinţarea acestei instituţii, scopul său a fost unul dublu: promovarea vieţii şi operei autorului, în special a capodoperei „Amintiri din copilărie”, prin expoziţia foto-documentară care îmbracă pereţii din spaţiile de la intrare şi prin ghidajul care este oferit turiştilor; semnalarea valorii etnografice a locuinţei şi anexelor are oferă indicii în privinţa stilului de viaţă, al ocupaţiilor tradiţionale şi meşteşugurilor ţăranilor români în secolul al XIX-lea.

Chilia Sfântului Daniil Sihastrul se află nu departe de mănăstirea Putna, pe malul pârâului Vițeu. Cuviosul Daniil a dăltuit în stâncă un paraclis, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie.

Sala Sfatului Domnesc din cadrul Muzeului de Istorie din Suceava, unde reprezentanţii a şase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice şi diplomatice sunt reuniţi în faţa voievodului Ştefan cel Mare: Ţara Românească, Polonia, Ungaria, Veneţia, Rusia kieveană şi Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în Ţările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al oraşului – stat Veneţia.

O imaginea fidelă a politicii externe a Moldovei a acelei epoci, în care pacea era un timp scurt între două războaie şi din acest motiv foarte preţuită, fiind negociată cu state creştine sau cu otomanii, cu principi catolici şi cu Papa.

Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, prezintă istoriei vinului din podgoriile faimoase din zonă fiind singurul muzeu viticol din Moldova.   

Palatul Culturii din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. 

Marcând puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca o adevarată efigie încă de la apariţia ei în peisajul urbei. Astăzi adăpostește Muzeul Ştiinței și Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei,

Parcul Copou, situat pe dealul cu același nume, este o oază de verdeață în capitala Moldovei și locul în care marele poet Mihai Eminescu s-a odihnit la umbra teiului care acum îi poartă numele. Lânga Teiul lui Eminescu poate fi admirat și bustul poetului, iar în apropiere funcționează Muzeul Eminescu din patrimoniul caruia fac parte opere importante și volume de poezii.

Parcul Copou, cel mai mare din Iași, datează de la mijlocul secolului al XIX-lea și adăpostește și cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor Constituționale sau Obeliscul cu lei realizat între anii 1834-1841. 

Bojdeuca „Ion Creangă” din Țicău – păstrează o parte din obiectele scriitorului, precum călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, o cutie de epocă cu însemnul apartenenței pe ea, vase, tablouri, o icoană adusă din casa bunicului său, David Creangă, de la Pipirig, cărți și manuale de școală ale autorului, fotografii și altele.

Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare dezvelită în  1975, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt – Vaslui la 10 ianuarie 1475 a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești.  Este construită din bronz, are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone fiind așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte și de alta a scărilor care duc la monument se află câte un basorelief de bronz cu scene simbolice din activitatea domnitorului moldovean.

„Participanții au trăit momente înălțătoare la Putna, la mormântul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la marea „Serbare de la Putna”, manifestare determinantă pentru definirea identității românești în istorie și la Iași, sărutând moaștele Cuvioasei Parascheva aduse de la Constantinopol acum 380 de ani de către domnitorul Vasile Lupu. 

Pelerinii au participat la Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, la Mănăstirea Cetățuia și au primit sfaturi  duhovnicești  de la arhim. Calinic Chirvase și arhim. Ștefan Gușă, stareții mănăstirilor Coșula și Movila lui Burcel.

În sfintele locașuri s-au cântat pricesne, iar la obiectivele culturale au fost intonate cântece patriotice și s-au recitat poezii”, ne-a comunicat părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Programul din postul Adormirii Maicii Domnului

Duminică 01.08.2021

Ora 8 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului, 

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Luni 02.08.2021

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului,

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Marți 03.08.2021

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului,

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Miercuri 04.08.2021

 Ora 17 – Vecernia, Litia, Spovedit

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Joi 05.08.2021

Ora 17 – Vecernia, Litia, Spovedit

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Vineri 06.08.2021Schimbarea la Faţă a Domnului (Dezlegare la peşte)

Ora 8 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie, 

Ora 17 – Taina Sfântului Maslu, Spovedit

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Sâmbătă 07.08.2021

Ora 8 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie, Pomenirea adormiţilor,

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului,Spovedit

Duminică 08.08.2021

Ora 8 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie,

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului, 

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Luni 09.08.2021

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului,

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Marți 10.08.2021

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului,

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Miercuri 11.08.2021

Orele 8-10 – Program de spovedit și împărtăşit

 Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului,

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Joi 12.08.2021

Orele 8-10 – Program de spovedit și împărtăşit

Ora 17 – Paraclisul Maicii Domnului, Spovedit

              Rugăciuni la felurite neputinţe şi boli 

Vineri 13.08.2021

Orele 8-10 – Program de spovedit și împărtăşit

Ora 17 – Taina Sfântului Maslu, Spovedit

Sâmbătă 14.08.2021

Ora 8 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie, Pomenirea adormiţilor,

Ora 17 – Vecernia, Litia, Acatistul  Adormirii Maicii Domnului 

              Prohodul Adormirii Maicii Domnului

Duminică 15.08.2021Adormirea Maicii Domnului 

Ora 8 – Utrenia, Dumnezeiasca Liturghie, 

              Pomenirea Ctitorilor adormiţi întru Domnul

Vă dorim un post binecuvântat cu fapte bune și cu mult folos duhovnicesc!

Pr. Vasile-Cristian Niţă

Credincioși ai Parohiei Balta Albă pelerini în Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”- Balta Albă a  organizat joi 1 iulie 2021, prin intermediul Agenţiei Basilica Travel un pelerinaj în Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, veche vatră de spiritualitate ortodoxă.

Credincioșii au poposit şi s-au rugat în următoarele locaşuri sfinte:

Mănăstirea Ciolanu ctitorită, potrivit unei vechi tradiţii, de Doamna Neaga – soţia voievodului muntean Mihnea al II-lea, fiind cea mai de seamă mănăstire de călugări din Eparhia de la Curbura Carpaţilor.

În cimitirul mănăstirii așteptând Învierea de Obște, se odihnesc Nicolae Teodorescu, marele pitar, întemeietorul Şcolii de Zugravi de la Buzău şi unchiul lui Gheorghe Tattarescu, Varlaam Protosinghelul, cel care a compus și Axionul Învierii glasul al 3 -lea, Îngerul a strigat, Gherontie Schimonahul, care a cules nenumărate manuscrise cu texte patristice şi a tradus texte filocalice, Starețul Evghenie Dascaliuc unul dintre marii duhovnici români care au însuflețit obștea de monahi.

Catedrala arhiepiscopală „Înălţarea Domnului” şi „Sfinţii Trei Ierarhi” din Buzău, construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, pictura fiind realizată în tehnica fresco de preotul Petre Braşoveanu din Buzău, cu ucenicii săi.

Slujba de sfinţire a acestei biserici – cel mai important lăcaş de cult din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei – a fost oficiată, în ziua de 8 noiembrie 2009, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – Preafericitul Părinte Daniel, şi Chiriarhul locului – arhiepiscopul Epifanie, împreună cu alţi numeroşi ierarhi, preoţi şi diaconi, în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi.

Catedrala „Sfântul Mucenic Sava” cunoscută ca „Bisericuța Copiilor”, cu biserica de lademisol  ocrotită de Sfântul Stelian Paflagonul, iar cea de la parter de Sfântul Mucenic Sava de la Buzău și de Sfinții Martiri Brâncoveni.

Pelerinajul a inclus și următoarele obiective:

Tabăra de sculptură de la Măgura – organizată în perioada 1970 – 1985 la  inițiativa  sculptorului  Gheorghe Coman pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orașului Buzău într-o scrisoare trimisă de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor, Sfântului Vasile cel Mare arhiepiscopului Cezareei Capadociei, ce relatează martirizarea, la 12 aprilie 372 a Sfântului Sava , înecat de către goți în râul Mousaios (Buzău).

Constituită ca un muzeu în aer liber, tabăra se întinde pe o suprafață de câteva hectare, iar în poienile sale se regăsesc peste 256 piese de artă monumentală, realizate de către 163 de sculptori fiind cea mai mare expoziție de acest gen din țară și una din cele mai mari din lume.

Rezervația Naturală Pâclele Mari – unde pot fi admirați vulcani noroioşi creați de gazele naturale care-şi croiesc drum de la adâncimi de circa 3.000 de metri spre suprafaţa pământului, printr-un strat de sol argilos, în combinaţie cu pânza freatică. 

Vulcanii Noroioși se situează pe locul II în Europa ca dimensiuni, după cei din Peninsula Apseron-Baku din Rusia. Aspectul selenar al platourilor de noroi este deosebit, pe de o parte, datorită lipsei totale de vegetaţie, culorii gălbui-lucioase, noroiului uscat şi, pe de altă parte, a conurilor care domină maiestuos platourile şi din care se scurge noroiul rezultat din erupţie, zona fiind folosită ca decor pentru realizarea mai multe filme românești: 

Erupția – 1957

Mastodontul – 1975

Drumul oaselor – 1980

Pruncul, petrolul și ardelenii – 1981

„Pelerinajul a fost organizat cu prilejul «Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi comemorativ al celor adormiţi în Domnul»”, ne-a comunicat preotul paroh Vasile-Cristian Niță.