Credincioși ai Parohiei Balta Albă pelerini pe meleaguri teleormănene

Cu prilejul „Anului omagial al pastorației părinților și copiilor”, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”  Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a organizat marți 6 octombrie  2020, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel, un pelerinaj în județele Giurgiu și Teleorman.

Pelerinii au înălțat rugăciuni în următoarele locaşuri sfinte: Mănăstirile Pantocrator și Sfânta Treime din Drăgănești Vlașca, Mănăstirea Adămești din comuna Nanov și Mănăstirea Sfântul Pantelimon din localitatea Siliștea Gumești. Aici au fost întâmpinați de părintele stareț Vasile Țifui, care a ținut un cuvânt de învățătură și le-a oferit iconițe și cărți de rugăciuni.

Deoarece  pe  29 septembrie s-au împlinit  110 ani de la naşterea unuia dintre marii duhovnici români ai secolului trecut, părintele Arsenie Boca, care de-a lungul timpului,  a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, s-a vizitat și biserica din Drăgănescu, pictată în tempera, timp de 15 ani, de ieromonahul Arsenie prin grija preotului paroh Savian Bunescu.

Nichifor Crainic, marele teolog român, mărturisea că pictura părintelui Arsenie Boca „are darul de a-l apropia pe om de Biserică, de a ne lumina, de a ne face să problematizăm şi să ne gândim la sensul vieţii noastre de creştini”.

În vechea clădire a şcolii din Siliştea-Gumeşti, pelerinii au vizitat Casa Memorială  Marin Preda, inaugurată în anul 1982. În interior se regăsesc imagini , manuscrise și obiecte ce refac parcursul vieții scriitorului.

Născut la 5 august 1922 la Siliștea-Gumești, Marin Preda a fost un scriitor român postbelic și directorul Editurii „Cartea Românească”, fervent opozant al regimului comunist. 

Ultimul său roman lansat în 1980, „Cel mai iubit dintre pământeni”, este considerat o critică violentă a comunismului. După câteva săptămâni pe piață, romanul a fost retras din toate bibliotecile și librăriile publice și universitare.

„În acest an marcat sever de pandemie, pe parcursul circuitelor spirituale și culturale organizate în Banatul Severinului, Maramureș, Ardeal și în județele Ilfov, Prahova, Giurgiu și Teleorman,  pelerinii  au  beneficiat de șoferi  profesioniști  și autocare de ultimă generație din flota Basilica Travel, ce au oferit  siguranță și confort, iar dezinfectarea autocarelor s-a făcut conform reglementărilor în vigoare, folosindu-se produse de înaltă calitate”, ne-a transmis părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Pelerinaj la cinci locaşuri sfinte din județele Ilfov și Prahova

Cu prilejul „Anului omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anului comemorativ al filantropilor ortodocși români”, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”  Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a organizat marți 22 septembrie 2020, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj  Basilica Travel, un pelerinaj în județele Ilfov și Prahova.

Pe parcursul itinerariului spiritual s-au înălțat rugăciuni în următoarele locaşuri sfinte: Mănăstirea Snagov, Mănăstirea  Ghighiu, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Pissiota și Mănăstirea Țigănești. A fost subliniat  rolul  educației creștine în societatea contemporană și au fost identificate persoane care de-a lungul timpului, în mănăstirile vizitate, au susținut spiritual și material activitatea social filantropică a Bisericii Ortodoxe.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu, numit la 26 aprilie 1694, de Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu în înţelegere cu Teodosie, Mitropolitul Ţării Româneşti, egumen al Mănăstirii Snagov. Aici, în liniştea şi singurătatea mănăstirii de pe insulă, departe de zgomotul oraşului şi al lumii, a tipărit multe cărţi nu numai în limba română dar şi în greacă, slavonă şi arabă.

Pe terenul donat de Măriuța Râfoveanca, fiica vistiernicului Ianache Râfoveanu și a soției sale Ancuța, a fost reînființată, în anul 1817 Mănăstirea Ghighiu, Măriuța și Ancuța Râfoveanu devenind principalele ctitore a mănăstirii,  pe care o înzestrează cu moșii și clăcași, iar mai apoi se călugăresc sub numele de Mavra monahia și respectiv Atanasia monahia.

Inginerul Nicolae Pissiota, om de aleasă cultură, născut în Grecia şi stabilit în Muntenia, a construit Schitul Pissiota cu hramul Naşterea Maicii Domnului, sfințit în anul 1928.

Banul Radu Golescu, Logofătul Florescu şi  arhimandritul Dositei, stareţul de atunci al Mănăstirii Căldăruşani, au ridicat biserica Mănăstirii Țigănești cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

În anul 1997, pe un teren din localitatea Târgșoru Vechi ce încă nu revenise Arhiepiscopiei, deși istoria atesta proprietatea, părintele ieromonah Valentin Mâțu a venit de la Mănăstirea Sitaru, cu încă doi viețuitori, cu misiunea de a reînnoda firul slujbelor și de a reface vechea vatră de rugăciune de la Mănăstirea Turnu din Prahova. 

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță

Proiectul „Cetatea Bucureștilor. Istorie, cultură și spiritualitate”

Cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin demararea proiectului „Cetatea Bucureștilor. Istorie, cultură și spiritualitate”, departamentul de tineret al Parohiei Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Corneliu Sutașul – Balta albă, prin buna coordonare a părintelui paroh Vasile – Cristian Niță, au participat miercuri, 26. 08.2020 la proiectul menționat.

Au fost vizitate următoarele obiective din Parcul Carol I: Parcul Carol I, Mormântul ostașului necunoscut, Mausoleul eroilor neamului, Statuile Giganți, Statuia doctorului Istrati, Bustul lui Nicolae Bălcescu, Fântâna Cantacuzino, Fântâna 1906, Arenele Romane, Observatorul Astronomic, Muzeul tehnic Dimitrie Leonida, Biserica Cuțitul de Argint, Bulevardul Mărășești.

Bucuria de a participa la acest proiect desfășurat de Patriarhia Română prin intermediul Sectorul învățământ și activități cu tineretul este cu neputință de a fi descrisă în cuvinte. Obiectivele vizitate au reprezentat pentru mine, ca și participant, un pilon principal în îmbogățirea culturii și un tezaur neprețuit în dezvăluirea eforturilor făcute de înaintașii noștri, care s-au trudit pentru neam și pentru această țară.

Mulțumim în special Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru grija neobosita pe care o poartă pentru tinerii Arhiepiscopiei Bucureștilor și nu în ultimul rând, părintelui paroh Vasile – Cristian Niță pentru înscrierea tinerilor Parohiei la acest proiect.

Florin-Vlăduț Mache – student la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” București

Credincioșii Parohiei Balta Albă, pelerini în Ardeal și Maramureș

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a organizat, în perioada 17-23 august 2020, un pelerinaj în Ardeal și Maramureș. După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat la drum cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române.

Pe parcursul itinerariului spiritul-cultural de aprox. 1800 km.,s-au înălțat rugăciuni în următoarele locaşuri sfinte: 

Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Dumbrava, Mănăstirea Mihai Vodă, Catedrala Mitropolitană din Cluj, Mănăstirea  Nicula, Mănăstirea  Cășiel, Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Bixad, Mănăstirea Săpânța Peri, Mănăstirea Bârsana, Mănăstirea Dragomirești, Mănăstirea Moisei, Mănăstirea Pasul Prislop, Mănăstirea Dorna Arini, Mănăstirea Toplița, Mănăstirea Izvorul Mureșului, Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc, Mănăstirea Ciolanu.

Au fost vizitate și următoarele obiective : 

Obeliscul de la Turda –  Înalt de 1601 cm, pentru a evoca anul morții domnitorului, are trei laturi, simbolizând cele trei principate romane unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. În vecinătate se ridică , semeață, Biserica Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Voda din București.

Cimitirul Vesel din Săpânța – constituie opera de o viață a renumitului sculptor, pictor și poet popular Ion Stan Pătraș, continuată de ucenicii săi. Prin unicitatea lui în lume, cimitirul de la Săpânța se înscrie între marile valori ale culturii universale, iar la Simpozionul Monumentelor Funerare, care s-a ținut în Statele Unite ale Americii în 1998, a fost clasat primul din Europa și al doilea din lume după cel din Valea Regilor – Egipt.

Complexul  de la Mănăstirea Rohia – compus din: Casa de stejar, Casa stăreției, Casa cu paraclis, ce adăpostește o bibliotecă impresionantă, Casa Poetului și chilia monahului  Nicolae Steinhardt, Altarul de vară , Poarta maramureșeană, Casa Albă și Muzeul.

Ansamblul Statuar „Bogdan Întemeietorul, Voievod al Maramureșului și Primul Domn al Moldovei”, din localitatea Bogdan-Vodă (Cuhea), locul de unde, în urma cu peste șase secole, voievodul Maramureșului a trecut munții împreună cu nobilii săi și s-a așezat în scaunul Moldovei. 

Grupul Statuar din Moisei – realizat de Vida Gheza,  în memoria celor 29 de români  uciși la 14 octombrie 1944 de trupele horthyste aflate în retragere . 

Cascada Cailor – una dintre cele mai frumoase cascade din România, formată pe versantul nordic al Munților Rodnei, în apropierea stațiunii turistice Borșa. Apa rezultată din topirea zăpezii și din ploi se adună într-un circ glaciar și de acolo de pe versantul abrupt al Rezervației Piatra Rea se prăvălește, formând cascada în mai multe trepte cu căderi succesive de 40 m., apoi 20 m. și din nou 40 m. 

Lacul Știol – lac glaciar situat în Munții Rodnei, la o altitudine de 1800 m, la poalele Vârfului Gârgălău (2159 m). Lacul se mai numește și Lacul Izvorul Bistriței Aurii, pentru că de-aici izvorăște râul Bistrița.

Mausoleul Eroilor de la Toplița – construit din inițiativa Societății „Cultul Eroilor“ și  inaugurat în anul 1925. La baza monumentului se găsește osuarul ce adăpostește osemintele a 771 de militari români căzuți în această regiune în bătăliile anului 1918.

Mănăstirea Franciscană din Șumuleu Ciuc – adăpostește  statuia Fecioarei Maria, sculptată din lemn de tei între 1510-1515, cu o înălțime de  2,27 m., fiind cea mai mare din lume. Reprezintă pe „Femeia  Îmbrăcată în Soare”, sub picioarele ei se află luna, în jurul capului o coroană din 12 stele, în mâna dreaptă se află un sceptru, pe braţul stâng îl ţine pe Pruncul cel Sfânt, copilul Iisus. 

Cetatea Prejmer – construită în 1211 de către Cavalerii Teutoni, în stil gotic, ce înconjoară Biserica Fortificată din localitate, fiind una dintre cele mai bine păstrate fortificaţii din Europa,

Pelerinajul a inclus ascensiune cu telescaunul din Stațiunea Borșa în Munții Rodnei și călătorie de 6 ore cu Mocănița de la Vişeu de Sus  pe ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Construită ca şi soluție tehnică mai favorabilă pentru transportul materialului lemnos decât cel pe apă, calea ferată forestieră funcționează şi astăzi, atât pentru rolul inițial, cât şi pentru transportul turiştilor.

Pelerinii au participat la  Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Cluj și la cea Arhierească oficiată de Preasfințitul Andrei în Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc, iar la mănăstirile  Cășielu și Dragomirești, au primit povețe de la protosinghelul Serafim Bădilă și starețul Sofronie Perța.

În sfintele locașuri s-au cântat pricesne, iar la Grupul Statuar și Mausoleul Eroilor au fost  intonate  cântece patriotice,  ne-a comunicat părintele paroh Vasile- Cristian Niță.

Cu Basilica Travel în pelerinaj la locaşuri sfinte din Banatul Severinului

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”  Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală a organizat în perioada 27-29 iulie 2020, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj  Basilica Travel, un pelerinaj în Banatul Severinului.

Pe parcursul itinerariului spiritul-cultural de aprox. 1100 km., s-au înălțat rugăciuni în următoarele locaşuri sfinte: Mănăstirea Clocociov, Catedrala Mitropolitană „Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, Mănăstirea Maglavit, Mănăstirea Sfânta Ana din Orșova, Mănăstirea Piatra Scrisă,  Mănăstirea Prislop, Mănăstirea Ostrov .

A fost inclusă și o croazieră prin Clisura Dunării, partea cea mai spectaculoasă din traseul Dunării, între Orșova și Cazane, unde pe lângă peisaje de o frumuseţe rară, au fost admirate: Tabula Traiana, o inscripţie  aşezată  pe malul sârbesc pentru a comemora obstacolele întâmpinate de armata romană la trecerea Dunării în anul 101, cea mai mare sculptură în piatră din Europa reprezentând  pe Decebal și Mănăstirea Mraconia.

În partea de sud-vest a  Depresiunii Haţegului, s-au vizitat vestigiile capitalei Daciei Romane numită şi Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, fondată de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108-110.

Oraşul antic închidea o suprafaţă înconjurată de ziduri de aproximativ 32 de hectare, iar populaţia oraşului era cuprinsă între 25-30.000 de locuitori.

„Mulţumim Agenției de Pelerinaj Basilica Travel și celor care au simţit bucuria de a ne însoţi în această călătorie duhovnicească, aşteptându-i să revină la proiectele şi pelerinajele organizate de noi”, ne-a declarat pr. paroh Vasile-Cristian Niță.

Centenarul Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920 – 4 iunie 2020)

Joi, 4 iunie 2020, în biserica parohială cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă au fost pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.

Veşnica lor pomenire din neam în neam!

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță

Actualizări la Acordul Patriarhiei Române şi Ministerului Afacerilor Interne

Varianta oficială poate fi gasită aici: https://basilica.ro/actualizari-la-acordul-patriarhiei-romane-si-ministerului-afacerilor-interne/.


În urma estimărilor specialiștilor referitoare la extinderea epidemiei cu noul coronavirus în următoarea perioadă, Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Interne au revenit asupra acordului semnat inițial, aducând unele modificări.

ACORD

Având în vedere estimările recente ale specialiştilor referitoare la extinderea pandemiei în următoarele două săptămâni, pentru a spori măsurile de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus, Acordul Patriarhiei Române şi Ministerului Afacerilor Interne, din data de 14 aprilie 2020, se modifică după cum urmează:

  1. Slujbele religioase din noaptea de Înviere se vor oficia cu respectarea îndrumărilor Bisericii Ortodoxe Române şi prevederilor din ordonanţele militare privind reuniunile publice şi distanțarea fizică, fără participarea credincioşilor în incinta, în curtea sau în apropierea lăcaşurilor de cult.
  2. Pâinea binecuvântată, în formă de prescuri, stropită cu agheasmă şi vin, numită Paști (sfinţită joi, 16 aprilie 2020), va fi distribuită la domiciliul credincioşilor din toate parohiile de către personalul clerical şi voluntarii din parohie, vineri, 17 aprilie 2020 și sâmbătă, 18 aprilie 2020, în intervalul orar 08.00 – 17.00, şi în prima zi de Paşti, între orele 06.00 – 12.00, la solicitarea credincioşilor.
  3. Sfânta Lumină va fi distribuită în parohii de către personalul clerical şi maximum 5 voluntari, sâmbătă, 18 aprilie 2020, începând cu ora 20.00.
  4. Clericii din fiecare parohie, ajutaţi de un număr de maximum 5 voluntari cu echipament de protecţie (mască şi mănuşi), în calitate de organizatori, vor asigura distribuirea Paştilor sau a Sfintei Lumini, respectând reglementările prevăzute în ordonanţele militare, având asupra lor cartea de identitate şi, ca semn distinctiv, banderolă albă pe braţ, precum şi un ecuson cu date de identificare, ștampilat de parohie.
  5. Credincioşii vor primi Paştile sau Sfânta Lumină din pragul casei ori de la fereastră, fără a ieşi în stradă, iar în zona locuințelor multifamiliale acestea vor fi înmânate unui reprezentant desemnat de Asociaţia de proprietari sau de chiriaşi, care va purta echipament de protecţie (mască şi mănuşi).
  6. În spitalele unde nu există preot de caritate, cadrele Ministerului Afacerilor Interne aflate în misiune în noaptea de Înviere vor distribui Sfânta Lumină acestor unităţi, precum şi centrelor sociale şi centrelor de carantină.

Structurile coordonate de către Ministerul Afacerilor Interne (Poliţie, Poliţie de frontieră, Jandarmerie, Pompieri, Poliţie locală şi cadrele Ministerului Apărării Naţionale) vor asigura ordinea publică pe toată durata distribuirii Paştilor şi a Sfintei Lumini, precum şi respectarea reglementărilor prevăzute în ordonanţele militare privind eliminarea riscului de răspândire a noului coronavirus.

Patriarhia Română
 DANIEL
Patriarhul României
Ministerul Afacerilor Interne
Dl. Ion – Marcel VELA
Ministrul Afacerilor Interne

Vezi documentul aici.

Acord între Patriarhia Română și MAI privind sărbătorile pascale

Versiunea oficială se află aici: https://basilica.ro/acord-intre-patriarhia-romana-si-mai-privind-sarbatorile-pascale/.


Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au semnat marți, 14 aprilie 2020, un acord privind stabilirea unor măsuri cu ocazia sărbătorii Sfintelor Paști.

ACORD
PRIVIND STABILIREA UNOR MĂSURI
CU OCAZIA SĂRBĂTORILOR PASCALE ÎN ANUL 2020

În perspectiva apropierii celei mai mari sărbători a creștinătății, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos,

Ținând cont de Ordonanțele militare emise în perioada stării de urgență,

Luându-se în considerare dorința comună de diminuare a riscului răspândirii infecției cu noul coronavirus și protejarea sănătății mirenilor și clericilor,

Având în vedere dorința de a se oferi credincioșilor ortodocși o anumită consolare, prin distribuirea Paștilor și a Sfintei Lumini venite de la Ierusalim,

Între Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Interne s-au stabilit următoarele:

  1. Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu agheasmă şi vin, numită Paști, sfințită anul acesta în Joia Mare, 16 aprilie, după Sfânta Liturghie, va fi distribuită credincioşilor în zilele de vineri, 17 aprilie, și sâmbătă, 18 aprilie, în intervalul orar 07.00 –17.00, în toate parohiile din Patriarhia Română, în locuri special amenajate, în afara lăcașurilor de cult, de către personalul angajat al bisericii și de către voluntari, cu respectarea măsurilor de protecție (mască sanitară, distanță socială de 2 metri, marcată în fața locului special amenajat), similar magazinelor alimentare.
  2. În Declarația pe propria răspundere, la Locul deplasării, credinciosul va face precizarea Pentru ridicarea Sfintelor Paști de la Biserică (numele lăcașului de cultdin zona de rezidență a persoanei respective.
  3. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (Poliție, Poliție de Frontieră, Jandarmerie, Pompieri și Poliție Locală) vor asigura ordinea publică pe toată perioada distribuirii Paştilor.
  4. Angajaţii parohiei, membrii Consiliilor parohiale și voluntarii, în calitate de organizatori, vor asigura respectarea distanței sociale și a reglementărilor prevăzute în Ordonanțele militare pe perioada distribuirii Paștilor, având ca semn distinctiv o banderolă albă pe braț.
  5. Pentru credincioșii bolnavi și cei peste 65 de ani, Paştile vor fi distribuite la domiciliu de către voluntari, vineri şi sâmbătă (17 și 18 aprilie) sau în prima zi de Paşti (19 aprilie), începând cu ora 06.00 dimineața, cu respectarea măsurilor de protecție, mască sanitară și mănuși.
  6. Distribuirea Sfintei Lumini adusă de la Ierusalim în seara zilei de sâmbătă, 18 aprilie 2020, în jurul orelor 19.00, se va face de către voluntarii parohiilor și de către echipajele de ordine publică și patrulele existente sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne aflate în misiune (Poliție, Poliție de Frontieră, Jandarmerie, Pompieri, Poliția locală, cât și cadrele Ministerului Apărării Naţionale), începând cu orele 20.00.
  7. Credincioșii vor putea ieși în proximitatea casei, în afara curții sau a imobilului în care locuiesc, respectând regulile de distanțare socială, astfel încât să fie evitată aglomerația și formarea grupurilor mai mari de trei persoane. În acest sens, doi sau trei locatari dintr-o scară de bloc pot oferi Sfânta Lumină, primită de la voluntari, tuturor vecinilor.
  8. În zonele carantinate, Sfânta Lumină va fi dusă cu ajutorul personalului Ministerului Afacerilor Interne de la Centrele episcopale la parohiile din zonele carantinate.
  9. În noaptea de Înviere este permisă circulația tuturor preoților care distribuie Sfânta Lumină la casele credincioșilor, cât și a voluntarilor, care vor avea asupra lor Cartea de identitate, ecusonul nominal din partea parohiei, mască şi mănuşi de protecție.
  10. Echipajele care acționează în posturile fixe și cele aflate la punctele de frontieră, aflate în misiuni coordonate de către Ministerul Afacerilor Interne, vor oferi Sfânta Lumină persoanelor aflate în trafic (în baza excepțiilor de circulație prevăzute în Ordonanțele militare anterioare) sau care tranzitează
  11. Cadrele existente sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, aflate în misiune în noaptea de Înviere, vor distribui Sfânta Lumină spitalelor, centrelor sociale și centrelor de carantină.
Patriarhia Română

 DANIEL

Patriarhul României

Ministerul Afacerilor Interne

Dl. Ion – Marcel VELA

Ministrul Afacerilor Interne

Vezi documentul aici.

Îndrumări ale Cancelariei Sfântului Sinod, aprobate de Patriarhul României, privind slujbele de Florii, din Săptămâna mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti, în condiţiile stării de urgenţă.

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis întrumările privind slujbele de Florii, din Săptămâna mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti.

Acesta este textul oficial, aflat la adresa https://basilica.ro/indrumari-privind-slujbele-de-florii-din-saptamana-mare-a-sfintelor-patimiri-si-de-sfintele-pasti/.


Întrucât slujbele de Florii, slujbele din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti vor fi săvârşite anul acesta doar de slujitorii bisericeşti, fără participarea credincioşilor mireni, pentru a oferi credincioşilor o anumită consolare şi pentru a diminua riscul unor manifestări necontrolate, urmare consultării cu Ministerul Afacerilor Interne, parohiile şi mănăstirile vor proceda după cum urmează:

1. Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta. Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în biserică (în Sâmbăta lui Lazăr, 11 aprilie 2020, după Vecernie sau în Duminica Floriilor, 12 aprilie 2020) și vor fi distribuite, de către voluntari, credincioșilor din parohie care solicită aceasta. Voluntarii vor purta măşti şi mănuşi de protecţie.

2. În săptămâna Sfintelor Pătimiri, nu se săvârșește slujba Sfântului Maslu de obşte (comun), pentru a evita formarea unui grup mai mare de persoane.

3. Spovedania şi împărtășirea credincioşilor se pot săvârşi în continuare doar la domiciliu. La intrarea în locuinţa credincioşilor, preotul va utiliza încălţăminte de unică folosinţă şi mască sanitară, se va spăla pe mâini cu apă şi săpun şi cu dezinfectant, va folosi doar o carte de cult şi epitrahil, trusa liturgică pentru împărtăşirea celor bolnavi, obiecte care vor fi atât anterior, cât și ulterior dezinfectate (conform îndrumărilor din 22 martie 2020).

4. Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu agheasmă şi vin, numită „Paşti”, va fi sfinţită anul acesta în Joia Mare, 16 aprilie 2020, după Sfânta Liturghie, şi va fi ambalată igienic în pachete închise. În zilele de vineri şi sâmbătă, „Paştile” vor fi distribuite gratuit credincioşilor, în locuri special amenajate în afara lăcaşurilor de cult. Personalul deservent va purta mască şi mănuşi de protecţie.

5. Accesul la aceste locuri speciale din afara lăcaşurilor de cult se va organiza în zilele premergătoare Sfintelor Paşti (vineri şi sâmbătă, înainte de noaptea Învierii), respectându-se aceleaşi reguli sanitare ca şi în magazinele alimentare (mască sanitară, distanţă socială de 2 metri, marcată în faţa locului special amenajat).

6. Pentru credincioșii vârstnici şi bolnavi, „Paştile” vor fi distribuite la domiciliu de către voluntari, vineri şi sâmbătă sau în prima zi de Paşti. Voluntarii vor purta mască şi mănuşi de protecţie, precum şi ecuson nominal, semnat şi ştampilat de către fiecare parohie.

7. Pentru a nu fi întreruptă tradiţia începută în anul 2009, privind aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim, mai ales în această perioadă în care speranţa şi lumina trebuie aduse în sufletele oamenilor greu încercaţi de izolare sau de boală, Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă, 18 aprilie 2020, spre seară şi va fi distribuită delegaţiilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni, care vor purta mască şi mănuşi de protecţie şi vor respecta distanţa socială de 2 metri. Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii. Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuşi şi ecuson, vor primi Sfânta Lumină şi o vor distribui doar la casele credincioșilor care o solicită şi care o aşteaptă numai în fața locuinței, având în mână o candelă sau o lumânare.

8. Rânduielile liturgice și tipiconale nu se modifică în această perioadă în care slujbele se săvârșesc doar de către slujitorii bisericești, fără participarea fizică a credincioşilor mireni. Astfel, în Vinerea Mare (17 aprilie 2020), seara, după slujba Prohodului Domnului, biserica va fi înconjurată o singură dată de către slujitorii bisericești prezenți, dar fără participarea credincioşilor mireni.

9. De asemenea, slujba Învierii Domnului, la care anul acesta nu participă credincioşi mireni, va începe, potrivit tipicului, în afara lăcaşului de cult, la ora 00.00 din noapte, deoarece Învierea lui Hristos este temelia învierii tuturor oamenilor. În acest sens, imediat după chemarea Veniți de primiți lumină! şi cântarea Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorule, se va citi Sfânta Evanghelie, se rosteşte binecuvântarea „Slavă Sfintei…”, după care clericii vor cânta de trei ori troparul Hristos a înviat!, se va cădi spre cele patru puncte cardinale şi se va rosti ectenia mare, apoi toţi clericii vor intra în biserică, pentru continuarea Canonului Învierii şi pentru săvârşirea Sfintei Liturghii.

10. La ora 00.00 din noapte, în timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârșește slujba Învierii, credincioșii mireni, având candelele aprinse, pot ieşi la ferestre şi balcoane sau în curțile caselor lor, adresându-se unul către altul, de la distanța de 2 m, cu salutul pascal Hristos a înviat! și răspunsul Adevărat a înviat!, fără a deranja pe alţi vecini care nu doresc să participe la această sărbătoare.

11. În prima zi de Paşti, începând cu ora 06.00 dimineața, voluntarii din parohii vor putea oferi credincioşilor vârstnici şi bolnavi „Paştile”, precum şi pachete cu daruri alimentare de Paşti (ouă, cozonac, dulciuri etc.).

12. Tot în prima zi de Paşti, slujba Vecerniei sau „A doua Înviere”, se săvârşeşte în biserici, începând cu ora 12.00, dar fără participarea credincioşilor mireni.

13. Prezentele Îndrumări completează recomandările Cancelariei Sfântului Sinod din 22 martie 2020 intitulate Noi măsuri privind slujbele și activitățile sociale bisericești.

14. Orice act de indisciplină a clericilor (ierarhi, preoţi şi diaconi) sau a credincioşilor mireni afectează negativ imaginea Bisericii în societate, deoarece, în timpul stării de urgență, toţi avem obligaţia de a respecta dispoziţiile autorităţilor de stat, în caz contrar, vom suporta sancţiunile prevăzute de lege.

15. Să ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor ca starea aceasta de grea încercare cauzată de pandemia actuală să înceteze cât mai curând!

 Cancelaria Sfântului Sinod
miercuri, 08 aprilie 2020

AXIOS!

Pr. Grumeza hirotesire sachelar 2020 02 25.jpg

Cincizeci de clerici din Arhiepiscopia Bucureștilor au primit marți, 25 februarie 2020, diferite ranguri bisericești. Printre cei 11 clerici ce au primit hirotesia întru sachelar s-a numărat și preot Cătălin-Ionuț Grumeza de la Parohia Balta Albă.

Slujba de hirotesie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a spus că aceste ranguri onorifice au rolul de a amplifica responsabilitatea și conștiința misionară a clericilor.

Îi dorim părintelui Cătălin-Ionuț, rodnică păstorire.

Vrednic este, Axios, Dignus est.

https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/promovari-in-rang-pentru-clerici-din-arhiepiscopia-bucurestilor-152231.html

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță