Pelerinaj în județele Giurgiu și Ilfov

Această prezentare necesită JavaScript.

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ și „Sfântul Mucenic Corneliu Sutașul“ – Balta Albă din Protopopiatul Sector 3 Capitală, în colaborare cu Agenția de pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, a organizat marți 31 iulie 2018, un pelerinaj la cinci locașuri sfinte din județele Giurgiu și Ilfov.

Primul popas duhovnicesc a fost la Schitul „Grădina Maicii Domnului” – Letca Nouă, din judeţul Giurgiu, în biserica ridicată , în perioada 1864 1867 de Nifon Rusăilă, primul mitropolit primat al României. Aici pelerinii s au închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

În biserica de lemn a Mănăstirii „Buna Vestire” de lângă pădurea Bolintinului, credincioşii au avut bucuria de cinsti moaștele Sfântului Mina și a Sfântului Ierarh Nectarie.

Drumul a continuat către Schitul Găiseni – Strâmbu, ctitorie a unuia dintre cei mai importanți dregători ai Sfântului Voievod Neagoe Basarab, vornicul Drăghici Vintilescu din Florești.

În 1857 a fost numit egumen la Găiseni, protosinghelul Iosif Naniescu, ales la 10 iunie 1875 Mitropolit al Moldovei, canonizat la 25 martie 2018 ca Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, cu dată de prăznuire la 26 ianuarie.

La aproximativ 10 km de Bolintin Vale, în perimetrul încărcat de istorie al Ansamblului arhitectural al Centrului pastoral cultural „Gavril Drugănescu”, pelerinii s au rugat într un frumos locaș de rugăciune închinat Maicii Domnului, Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinților Martiri Brâncoveni.

La întoarcere, pe raza comunei Ciorogârla, din judeţul Ilfov, au poposit la Mănăstirea Samurcășești, monument istoric cu semnificație deosebită, înălțat de vornicul Constantin Samurcaș și soția sa, Zinca, la anul 1808, cu trei sfinte altare întru slava Preasfintei Treimi.

Acest pelerinaj se înscrie în tematica „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam“, ne-a spus părintele paroh Vasile Cristian Niță.

Reclame

Expoziția de pictură și grafică „REVERBERAȚII”, 08 iulie – 4 august 2018

Reverberații.jpg

În perioada 8 iulie- 4 august 2018 va avea loc expoziția de pictură și grafică „REVERBERAȚII” care se va desfășura pe simezele GALERIEI LUCEAFĂRUL a Centrului Cultural „Mihai Eminescu”.

Vor fi expuse lucrări aparținând artiștilor:

  • Claudiu Victor Gheorghiu
  • Mircea Nechita
  • 
Dr. Irina Sava
  • 
Eduard Stoenică

Vernisaj – luni, 9 iulie 2018, orele 18
Curator – Răzvan Ionuț Cirică.
Prezintă – Luiza Barcan – Critic de artă

Galeria de artă Luceafărul este situată în Parcul Național (fost 23 August), adică la 10 minute de centrul Bucurestiului, acces cu: metrou (stația Piața Muncii); tramvaiele 1, 10, 34, 40, 56; troleibuzele 86, 90; autobuzele 104, 135, 311, 330; taxi.

Accesul la galeria de artă Luceafărul se face din Bulevardul Basarabia, respectiv strada Maior Coravu.

Pelerinaj la trei mănăstiri din jurul Bucureştiului

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector III Capitală, în colaborare cu  Agenţia de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat luni 25 iunie 2018 un pelerinaj la trei mănăstiri din jurul Bucureştiului.

Primul popas a fost la Mănăstirea Cernica, ctitoria lui Cernica Ştirbei, mare vornic al lui Mihai Viteazul şi al lui Radu Şerban. Aici, pelerinii au participat la Sfânta Liturghie, la Taina Sfântului Maslu şi s-au închinat la moaştele Sfântului Ierarh Calinic şi ale Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani.

Părintele muzeograf Eftimie a oferit posibilitatea credincioşilor să admire obiecte cu valoare de patrimoniu: Sfinte Evanghelii, Sfinte Vase, icoane, veşminte, cărţi vechi, picturi executate de Ion Ţuculescu şi Theodor Pallady.

Pelerinii au vizitat, de asemenea, cimitirul mănăstirii, unde se află Biserica Sfântului Lazăr şi mormintele pleiadei de personalităţi bisericeşti, istorice şi culturale care odihnesc aici, precum: mitropolitul primat Nifon al Ungrovlahiei, mitropolitul primat Conon Donici, mitropolitul Gurie Grosu, episcopul Roman Stanciu, părintele profesor Dumitru Stăniloae, părintele Gala Galaction, academicianul Virgil Cândea, memorialistul creştin Ioan Ianolide, Pan Halippa, pictorul Ion Ţuculescu.

Tot aici se odihneşte şi părintele Teodor Tudorache care a slujit la Parohia Balta Albă între anii 1947- 1989.

Pe ostrovul Sfântului Ierarh Nicolae se află biserica rezidită din temelii în timpul stăreţiei Sfântului Cuvios Gheorghe, ucenic al Sfântului Paisie Velicicovski de la Neamţ, şi Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“, sfinţit de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române la 27 septembrie 2008, cu prilejul  împlinirii a 400 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Cernica.

Dupa primirea dumnezeiescului har prin rugaciunile preotilor și prin ungerea cu untdelemn sfințit, credinciosii s-au îndreptat spre Sfânta Mănăstire Pasărea ctitorită în anul 1813 de arhimandritul Timotei starețul Mănăstirii Cernica.

Aici se găsesc atelierele unde maicuțele confecționează: veșminte arhieresti, preoțești și diaconești, seturi pentru Sfânta Masă în secția de croitorie și racle din argint pentru Sfintele Moaște în secția de cizelură.

Ultimul popas duhovnicesc a fost pe malul lacului Găneasa, lânga pădurea Pustnicu, la schitul de monahii închinat Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil. Acesta luat ființă prin generozitatea familiei Sorin si Mihaela Marin care au început cu binecuvântarea fericitului întru pomenire Parinte Patriarh Teoctist să construiasca o biserică în anul 1995.

Biserica a fost concepută în stil brâncovenesc, având un altar cu absidă poligonală, un naos spațios, despărțit de pronaos prin doi stâlpi masivi și un pronaos supralărgit. Pictura este realizată în frescă de asistentul universitar Alexandru Nicolau.

„Este mare nevoie să aducem bucurie mai ales persoanelor în vârstă, pensionarilor și celor care nu au avut posibilitatea să viziteze locurile sfinte românesti”, a spus parintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Parohia Balta Albă – Pelerinaj în Dobrogea

Această prezentare necesită JavaScript.

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă, Protopopiatul Sector 3 Capitală, a organizat în perioada 29-31 mai 2018 un pelerinaj în Dobrogea.

Pelerinii şi-au plecat genunchi, rugându-se Domnului, Prea Curatei Sale Maici şi Tuturor Sfinţilor în următoarele locaşuri sfinte: Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei, Mănăstirea Sfântul Apostol Filip, Mănăstirea Techirghiol, Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa, Mănăstirea Saon, Mănăstirea Cocoş, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cerbu.

Traversând fluviul Dunărea, s-a admirat silueta zveltă a podului proiectat și construit între anii 1890-1895, sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny. În acea perioadă, cu 4.088 m., era cel mai mare complex de poduri din Europa şi al treilea ca lungime din lume.

În localitatea Adamclisi, pelerinii au întâlnit Trophaeum Traiani, monumentul triumfal ridicat între anii 106-109 din porunca împăratului Traian, în amintirea luptelor purtate pe aceste meleaguri, cu vitejii daci.

Miercuri 30 mai, timp de 6 ore s-a călătorit cu nava Camena, pe canale secundare, prin natura şi flora unică a Deltei Dunării. Formându-se la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, cu o suprafață de aproximativ 5050 km pătrați, Delta Dunării se situează pe locul secund în Europa, după Delta Volgăi.

La Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării din Tulcea, am avut posibilitatea de a cunoaște păsările declarate monumente ale naturii, speciile de animale rare protejate la nivel național și european, speciile dispărute din spațiul deltaic și dobrogean, speciile nou pătrunse în fauna deltei, dar și aspecte din viața lor prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de vizitare.

Acvariul prezintă o colecție formată din 24 specii de pești indigeni întâlniți în Delta Dunării și Marea Neagră, 23 specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia, dar și sturioni, considerați a fi printre cei mai primitivi pești ce mai trăiesc azi pe glob, și anghile, cunoscute datorită particularității reproducerii lor biologice.

În ultima zi a pelerinajului, nu departe de Noviodunum (Isaccea de azi) ne-am oprit la basilica paleocreștină Niculițel, monument unic de arhitectură în Europa.

Valoarea ei constă în cripta aşezată sub sfântul altar, unde într-o raclă se găseau moaştele a patru martiri. Pe pereţi se găsesc două inscripţii, dintre care una redă numele sfinţilor prăznuiţi la 4 iunie: Zotticos, Attalos, Kamasis şi Filippos, ce au pătimit pentru credinţa în Hristos în timpul marii persecuţii a lui Diocleţian prin anii 303-304.

„Participanții, provenind din zone diferite ale țării: București, Borșa, Brașov, Călărași, Cosâmbești, Piatra Neamț, au mărturisit că au trăit momente deosebite, primind, binecuvântarea Domnului și a sfinților pe pământul apostolic al Dobrogei și au fost foarte mulțumiți de acest pelerinaj organizat prin Agenția de pelerinaje BASILICA Travel”, a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niță.

Ziua Eroilor la Parohia Balta Albă

Jertfa de vieţi plătite de Poporul Român în prima mare conflagraţie mondială se ridică la aproximativ 985.000 de oameni, morţi pe câmpul de luptă, în spatele frontului, în spitale din rândul răniţilor sau bolnavilor şi în teritoriile ocupate de armatele Puterilor Centrale.

La această cifră se adaugă cei 75.491 de invalizi de război ca urmare a rănilor din cursul luptelor. Prin comparaţie, cei ce şi-au sacrificat viaţa în slujba idealului unităţii statale depline reprezintă 33% din totalul efectivului mobilizat din România, în timp ce pentru alte state membre ale Antantei aceste cifre se ridicau la 10,66 % (Marea Britanie), 17,48 % (Rusia) şi 18,29 % (Franţa), din efectivele mobilizate.

De aceea, pentru supravieţuitori s-a impus ca o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariţia Decretului-lege nr. 1693/ 4 mai 1920 – care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înalţării Domnului Iisus Hristos – România devenind cu acest prilej primul Stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.

Astfel, aceasta dată a fost decretată sărbătoare naţională a Poporului Român, iar un rol important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (înfiinţată în 1919) şi transformată ulterior, in 1927, in Societatea „Cultul Eroilor”.

Datorită acestei organizaţii, aflată sub Înaltul patronaj al Patriarhului Miron Cristea şi al Reginei Maria, în anul 1923 s-a inaugurat şi Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial in faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol.

Societatea „Cultul Eroilor” care, de la 1 august 1940, s-a numit „Aşezământul Naţional Regina Maria”, a avut o activitate prodigioasă. Pornind de la sentimentul patriotic şi civic de cinstire a actelor de eroism naţional, manifestat prin oficializarea Zilei Eroilor, în anii interbelici s-au construit numeroase monumente şi plăci comemorative în aproape toate localităţile Ţării.

Amintirea Eroilor nu a a fost uitată nici de elevii Colegiului Tehnic Anghel Saligny, ce au venit într-un număr mare însoțiți de doamnelor profesor Oana Silvia Cioabă și Elena Bădiță în biserica cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”.

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță

O zi în familie

Cu ocazia zilei internaționale a familiei, Parohia Balta Albă a oferit copiilor de la Centrul de copii Pinocchio, sectorul 3, „O zi în familie”, invitându-i pe aceștia la McDonald’s, la o petrecere în cinstea lor. Tinerii din Parohie au încercat să îi facă pe micuți sa se simtă ca într-o familie, povestind diverse întâmplări din viața lor.

Pr. Cătălin Ionuț Grumeza

Pelerinaj în Eparhia Sloboziei și Călărașilor

Această prezentare necesită JavaScript.

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, în colaborare cu Agenţia de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat joi 3 mai 2018  un pelerinaj la Sfinte Mănăstiri din judeţul Ialomiţa.

Primul popas duhovnicesc a fost în localitatea Chiroiu- Ungureni la Mănăstirea Buna Vestire din Bărăganul ialomiţean, unde s-a participat la Dumnezeiasca Liturghie.

Într-un loc plin de istorie, pe malul stâng al râului Ialomița, în apropierea Piscului Crăsanilor, unde în urma descoperirilor arheologice, savantul Vasile Pârvan în celebra sa lucrare, Getica, a admis că, s-a aflat cetatea getica Helis, capitala regatului lui Dromihete, s-a ridicat Mănăstirea Balaciu.

Aici pelerinii au fost întâmpinați de părintele stareț Serafim Rotaru, care a prezentat istoricul așezământului monahal și a transmis indemnuri duhovnicești.
În municipiul Slobozia, s-a vizitat Muzeul Național al Agriculturii, singurul de acest fel din România. Are ca obiect de activitate, istoria agriculturii, antropologia agrară și arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul țării.

Fiecare obiect expus în muzeu este înțeles ca parte a unui context istoric, economic, social, cultural, religios, și este readus la viață printr-o mare diversitate de procedee și tehnici muzeologice.

Din Colecțiile reprezentative fac parte peste 13.300 de piese, printre care: unelte, mașini agricole și instalații de arheologie industrială; mijloace de transport (vagoane, căruțe); bunuri cu valoare etnografică (unelte, obiecte de uz casnic, mobilier, ceramică, textile, îmbrăcăminte, piese de harnașament, obiecte de cult, măști, fotografii); bunuri istorice și documente (obiecte, documente scrise și iconografice importante pentru agricultura românească, medalii, decorațiuni); bunuri cu semnificații artistice și religioase (opere de artă, obiecte de cult).

Situată în curtea muzeului, biserica de lemn adusă din localitatea Poiana, este un monument istoric și de arhitectură ce datează din anul 1737.

În Catedrala Episcopală Înălţarea Domnului din Slobozia, sfințită la 21 septembrie 2014 de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de 14 ierarhi, au fost cinstite după cuviință moaştele sfinţilor Emilian şi Dasie din Durostor, precum şi ale sfântului ierarh martir Teodosie al II-lea, mitropolitul Moldovei, de la Mânăstirea Brazi.

La finalul călătoriei duhovnicești, au fost înălțate rugăciuni în biserica închinată Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil, zidită pe o moșie primită de postelnicul Enache Caragea, de la domnitorul Alexandru Iliaș, in anul 1616.

Pentru a lucra pământul, sunt adusi mai mulți robi, cu această ocazie, ei fiind scutiți de toate dările. De la „slobozirea” acestora, și-a luat și localitatea numele actual, anume Slobozia.

Voievodul Matei Basarab (1632-1654), domn al Țării Românești, renumit pentru numărul însemnat de ctitorii, reface în întregime biserica și incinta după cutremurele din anul 1627.

În perioada comunistă, mănăstirea este desființată, devenind biserica de mir.

Prin hotărârea Sfântului Sinod, în toamna anului 1993, a fost înființată Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu sediul la Slobozia.

La 6 februarie 1994, aici a avut loc întronizarea Preasfințitului Nifon, ca primul episcop al Sloboziei și Călărașilor.

Acest pelerinaj se înscrie în tematica anului 2018, declarat de Patriarhia Română, „Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

Părintele paroh Vasile-Cristian Niță